Ce spune despre voi modul în care vă certaţi

Oricât de mult ne-ar plăcea să credem că există cupluri în care domneşte doar pacea şi armonia, realitatea este cu totul diferită. Chiar şi cele mai fericite cupluri au parte de certuri mai mult sau mai puţin dramatice, dar asta nu este întotdeauna un lucru rău. Discuţiile în contradictoriu pot fi productive şi sunt o parte esenţială a unei relaţii, care le permite partenerilor să îşi exprime nevoile şi nesiguranţele, un pas necesar pentru a îmbunătăţi mersul lucrurilor. Însă o ceartă între iubiți nu ar trebui sa fie o bătălie între egouri în care unul dintre parteneri îşi atestă supremaţia în faţa celuilalt, ci o modalitate de a găsi o rezoluție, nu de a stârni o revoluţie.

În lipsa unei strategii pentru aplanarea conflictelor, riscul ca o simplă ceartă să creeze tensiune şi să vă îndepărteze unul de celălalt creşte exponenţial.

„Modul în care partenerii de cuplu gestionează un conflict relevă multe despre compatibilitatea dintre parteneri şi poate determina viitorul relaţiei de cuplu”, este de părere Laurie Puhn, autoarea  bestellerului „Fight Less, Love More”.

Aceasta a identificat 5 stiluri conflictuale diferite şi consideră că primul pas pentru aplanarea unui conflict este identificarea scopului la care doriţi să ajungeţi: „Să lupţi pentru a schimba o persoană este doar obositor. Să lupţi pentru a găsi o rezolvare la problemă este mai sănătos”, spune ea.

Află ce spune despre voi modul în care vă certaţi şi descoperă soluţiile care vă ajută să comunicaţi mai eficient!

Drama Queen şi Drama King

Cu siguranţă nu duceţi lipsă de pasiune în relaţia voastră, dar, totodată, există suficientă pentru a alimenta scenariul unei telenovele sud-americane. Nu eşti străină de situaţiile în care ai azvârlit un obiect prin cameră, iar partenerul tău este obişnuit să ridice constant tonul vocii. Vestea bună? Faptul că alegeţi să vă exprimaţi furia pe loc reduce riscul ca o ceartă să se transforme într-un conflict mocnit, care să vă erodeze relaţia. Vestea proastă? Cu un stil atât de exploziv precum al vostru, riscaţi să nu solutionati niciodată problema care a dat naştere conflictului, în special când începeţi să vă canalizati energia către împăcare, înainte de a fi rezolvat problema.

Soluţia: „Dacă discuţiile voastre degenerează pe o pantă negativă, faceţi ceva diferit”, sfătuieşte Puhn. „În momentul în care simţi că sângele începe să îţi clocotească în vene, întreabă-ţi partenerul dacă vă puteţi certa la masă. Serios, roagă-ţi partenerul să staţi jos pentru câteva minute”, spune ea. Explicaţia? „Schimbând locaţia, vei putea reprima impulsul de a te eschiva sau de a arunca diverse lucruri la mânie. În schimb, acest gest mărunt va stimula creierul să devină mai analitic”, conchide Laurie Puhn.

Pentru că profilul vostru este mai degrabă reactiv decât cooperativ, aveţi nevoie de câteva minute de claritate pentru a analiza lucrurile. Altfel, riscaţi să nu ajungeţi niciodată la o soluție și fiecare ceartă să se desfăşoare în jurul aceleiaşi probleme (şi să rămâneţi fără veselă).

Sufletele-pereche

Una dintre părţile satisfăcătoare ale certurilor cu partenerul de cuplu este realizarea că poţi avea un comportament îndoielnic doar cu o persoană de care eşti extrem de apropiată – şi care ştii că va continua să fie acolo, în ciuda părţilor întunecate ale personalităţii tale. Desigur, nu te îndemnăm să te transformi în torţionarul iubitului tău, dar dacă afirmi cu convingere „Dar noi nu ne certăm niciodată!”, acest lucru ar putea ascunde o disfuncţionalitate în interiorul relaţiei de voastre şi o lipsă acută de încredere. Din păcate, acest tip de management al conflictelor relevă faptul că amândoi preferaţi să vă reprimaţi dorinţele, de dragul de a păstra o atmosferă liniştită.

Soluţia: Dacă te afli într-o astfel de relaţie, asigură-te că îţi rezervi periodic un timp de reflecţie în care să te asiguri că te simţi confortabil în relaţia ta şi că îţi poţi exprima dorinţele fără să crezi că viitorul relaţiei tale va fi şubrezit dacă o vei face. Eşti fericită cu deciziile pe care le-aţi luat în ultima vreme sau de modul în care eşti tratată în relaţia ta? Dacă intuiţia îţi spune că un lucru este în neregulă, nu te teme să dai voce lucrurilor care te apasă. „Trebuie să accepţi faptul că o ceartă este un lucru normal într-o relaţie, pentru că toți am fost formaţi de experienţe diferite şi avem preferinţe distincte. Dacă relaţia voastră se desfăşoară într-un consens total, nu îţi respecţi propria identitate”, este de părere Puhn.

Când simţi nevoia de a exprima o opinie contrară, aminteşte-ţi că este în regulă să ai o părere diferită de cea a partenerului tău. Acest lucru nu va submina viitorul relaţiei voastre, dimpotrivă –  gestul exprimă faptul că te simţi acceptată şi în siguranţă alături de partenerul tău, astfel încât poţi scoate la iveală şi părţi „mai puţin plăcute” ale personalităţii tale.

Cei doi analitici

Ţi-ai pierdut cumpătul. Ai spus lucruri pe care acum le regreţi, însă intenţia ta a fost una nobilă: ai vrut să îl forţezi să vadă lucrurile şi din punctul tău de vedere. Imposibil, când partenerul tău insistă că ţi-ai pus „ochelarii de cal” şi alegi să te concentrezi asupra detaliilor, ignorând imaginea de ansamblu şi, odată cu ea, punctul lui de vedere.

Când vine vorba de divergenţe, voi doi încetaţi să vă mai concentraţi pe problema care a stat la baza conflictului, preferând să vă folosiţi întreaga energie pe disecarea acesteia şi analizarea fiecărei ramificaţii în parte. Drept urmare, ajungeţi să fiţi extenuaţi (fizic, psihic şi emoţional) încercând să deconstruiți ore-n şir o problemă, astfel încât fiecare ceartă începe să semene cu precedenta, într-un ciclu aparent nesfârşit. Problema micro-analizării fiecărui detaliu al unui conflict este că riscaţi să vă concentraţi doar pe aspectele problematice ale relaţiei voastre, în loc să vă arătați interesul mai mult asupra a ceea ce funcţionează. Chestiuni minore capătă proporţii epopeice, iar găsirea unei soluţii pentru o problemă este o sarcină sisifică, pentru că există întotdeauna un alt aspect (minor!) ce trebuie să fie adresat.

Soluţia: Problema cuplului analitic este că, de cele mai multe ori, e însoţită de dorinţa de a avea întotdeauna dreptate. Mai exact, fiecare dintre voi consideră că dreptatea este de partea lui şi, chiar dacă reuşiţi să păstraţi un ton calm, probabil vă demolaţi unul altuia argumentele. Trasând rădăcinile unei probleme de cuplu înapoi la Big Bang, soluţia este de obicei o remiză seacă şi nesatisfăcătoare.

„Soluţia acestei probleme este să adoptaţi mai mult postura unui detectiv decât a unui psihoterapeut”, explică Laurie Puhn, „iar acest lucru funcţionează pentru toate stilurile conflictuale.” Aceasta îi sfătuieşte pe partenerii analitici să înceteze să mai facă supoziţii asupra motivelor care i-au determinat să facă un anumit lucru şi să pună, în schimb, întrebăride genul: „Cum ai interpretat acest lucru?”, „Ce îmi scapă?” şi „Poţi să îmi explici ce te-a făcut să acţionezi aşa?”. Astfel de întrebări sunt un punct bun de plecare pentru a înţelege lucrurile şi din perspectiva partenerului tău. Eşti liberă apoi să îţi exprimi propria opinie, ceea ce poate aduce discuţia pe un făgaş normal, pe direcţia înţelegerii şi armoniei.

Eschiva

„Trebuie să vorbim” – nimic nu poate provoca un atac de anxietate mai mare în inima unui partener care preferă eschiva decât aceste trei cuvinte. Mai mult, ele reprezintă chiar factorul declanşator care îl va determina să evite o discuţie dificilă prin inventarea a tot felul de scuze. Din păcate, dacă unul dintre voi preferă să adreseze problemele în timp ce celelălt caută modalităţi de eschiva, combinaţia celor două stiluri conflictuale nu promite un viitor foarte solid împreună.

Soluţia: Dacă partenerul tău devine palid şi îi poţi citi nesiguranţa din priviri la simpla menţionare a faptului că un lucru ar putea fi în neregulă şi vreţi să discutaţi despre asta, redu din tensiune setând o limită fixă de timp. „Dacă observi că iubitul tău devine distrat după un timp, nu încerca să-l schimbi pe el, ci schimbă-ţi stilul – pune-ţi gândurile în ordine şi gândeşte-te la o soluţie înainte de a adresa problema”, sugerează Puhn. În loc de „Putem vorbi?”, spune „Putem vorbi 10 minute?”. Dezvăluindu-i partenerului tău că nu ai de gând să petreceţi întreaga noapte discutând despre o problemă, îi vei capta mai uşor atenţia promiţându-i o discuţie finită, astfel încât să ajungeţi la o soluție comună mai repede şi mai eficient.

Tăcerea letală

Una dintre cele mai plăcute aspecte ale unei relaţii este faptul că avem impresia că nu este nevoie de cuvinte pentru ca partenerul să ne înţeleagă -  un lucru romantic, însă de-a dreptul toxic pentru o relaţie de lungă durată (exceptând cazul în care iubitul tău este un metalist). „Tratamentul tăcerii”, perioada în care pretindem ca jumătatea noastră să ştie ce este în neregulă cu noi în mod magic şi să ne intuiască  dorinţele fără să fie nevoie să le exprimăm, nu are ca efect decât erodarea relaţiei. Probabil că nu vă certaţi prea des, însă încărcătura emoţională şi atmosfera tensionată sunt evidente, mai ales dacă sunt subliniate intens de un „Sunt bine” aruncat flegmatic. În acest punct, tensiunea dintre voi nu prea mai poate fi disimulată, însă este nevoie ca unul dintre voi să uite să cumpere lapte sau să adune şosetele pentru ca tensiunea acumulată să dea naştere unei situaţii de criză.

Soluţia: „Cele mai multe probleme de cuplu nu apar din cauza oamenilor, ci a comunicării”, spune Puhn. „Tăcerea vine de obicei la finalul unei relaţii, când oamenii au renunţat deja. Nu aveţi o strategie eficientă de comunicare în cuplu şi realizaţi că nu mai aveţi nici suficiente rezerve de energie pentru a vă certa”, completează ea.

Din păcate, retragerea în cochilie nu va soluţiona nicio problemă. Dacă nu vă doriţi ca relaţia să se destrame, este momentul să încercaţi ceva diferit. „Încearcă să îi spui partenerului tău: «Sunt supărată şi realizez că sunt pe punctul de a înceta să mai vorbesc pentru că nu mai am energia să lupt şi îmi imaginez că şi tu te simţi la fel.»”, spune Puhn. Următoarea replică ar putea fi „Poate că avem nevoie să găsim un nou mod de a exprima opinii contrare, pentru a putea găsi o soluţie de fiecare dată. Ce părere ai?”, sfătuieşte Puhn. Nu te teme să adresezi problema fără ocolişuri, creând o atmosferă degajată în jurul ei.

Certurile sunt un exerciţiu de empatie şi, de multe ori, sunt o probă pe care partenerii trebuie să o treacă pentru ca relaţia lor să poată evolua. Tu te regăseşti în vreunul dintre stilurile conflictuale de mai sus?