Cu toţii cunoaştem emoţiile primelor întâlniri, timiditatea resimţită când începem să cunoaștem o persoană şi vulnerabilitatea perfect dozată de care dăm dovadă în încercarea de a stabili o conexiune mai profundă. În anumite cazuri însă, o întâlnire reuşită nu este urmată de un mesaj sau un telefon, ci doar de tăcere. Încercările de a restabili contactul sunt ignorate în mod deliberat. Dacă ai trecut prin această situaţie şi ţi-a provocat atât de multă confuzie, încât nici nu ştii cum ar trebui să reacţionezi, cel puţin acum îi poţi da un nume: ghosting.
Fenomenul ghosting sau, în traducere aproximativă, „a fantoma” pe cineva, presupune întreruperea oricărui contact, sperând că simpla absenţa este suficientă pentru a semnala lipsa de interes. Ni se întâmplă tuturor la un moment dat: conform unui studiu american, peste 78% dintre reprezentaţii generaţiei Y (născuţi între 1977-1999) au trecut cel puţin o dată prin această experienţă. De ce preferăm totuși, uneori, o dispariţie subită în locul unei explicaţii şi de ce ghostingul reuşeşte să ne afecteze mai mult decât ar trebui? DivaHair a analizat fenomenul şi îţi dezvăluie tot ce trebuie să ştii despre ghosting în rândurile următoare!
Ce este fenomenul ghosting?
Cuvântul „ghosting” poate că este nou, însă conceptul din spate este probabil la fel de vechi precum invenţia primului telefon. În ciuda faptului că istoria este plină de relaţii care s-au sfârşit fără o confirmare clară, ghostingul pare să fie un fenomen aproape unic romantismului în era digitală. Dacă în comunicarea directă fiecare replică sau gest presupune un feedback din partea interlocutorului, tăcerea este soluţia la care apelăm în urma unor neînţelegeri ireconciliabile, odată ce am epuizat orice altă opţiune.
În mediul online însă, popularitatea reţelelor sociale şi a aplicaţiilor de dating a făcut ca respingerea să fie mai simplă decât oricând: pentru a te asigura că nu te vei intersecta vreodată cu o persoană, un simplu swipe la stânga este suficient în era Tinder, Bumble, Raya sau Grindr, deschizând totodată posibilitatea a zeci de cunoştinţe noi. Sub implicaţia tacită a aşteptărilor reduse, interacţiunile stabilite prin reţelele sociale par să legitimeze acest comportament. Dar, odată ce interacţiunile de pe Facebook se mută într-o cafenea, de ce preferă anumiţi oameni să dispară în eter?
Ghosting: de ce?
Teama de o confruntare, de a răni pe cineva sau riscul de a fi văzută ca o scorpie sunt câteva dintre cel mai des invocate motive pentru care preferăm tăcerea în locul unei explicaţii. Pentru alţii, să respingă înainte de a fi respinşi funcţionează ca o strategie de autoapărare. Evitarea persoanei cu care ai fi putut avea o legătură romantică este, fără îndoială, cea mai comodă modalitate de a încheia o relaţie, însă psihologii consideră că urmările ghostingului bântuie ambele părţi.
În absenţa unei justificări pentru respingere, timpul petrecut între două reprize în care îţi verifici compulsiv telefonul nu este cea mai plăcută experienţă: te întrebi ce nu a mers, rememorezi fiecare detaliu al întâlnirii, analizezi fiecare replică, din fiecare unghi. Experienţa poate fi cel puţin deconcertantă şi în cazul în care nu eşti tocmai interesată de tipul căruia i-ai povestit despre semnul tău din naştere cu câteva zile în urmă.
Când eşti „fantomat”, riscul de a corela aspectele care te nemulţumesc la propria persoană cu motivul pentru care ai fost respinsă este o capcană în care devine extrem de uşor să cazi. Dintr-odată, un simplu flirt, întâlnire sau aventură de-o noapte începe să provoace aceeaşi agonie precum terminarea unei relaţii: confuzie, frustrare, tristeţe, furie, abandon, sentimentul că eşti uşor de înlocuit sau chiar disforie. Mai mult, când ghostingul devine un comportament acceptat social, este mult mai simplu să te obişnuieşti cu ideea că a fi ignorată este un lucru permisibil, ceea ce te poate face să te desconsideri în viitor.
Deşi ar putea părea un gest lipsit de implicaţii ulterioare, ghostingul nu este un gest benign nici pentru cel care alege să dispară. Să ignori fără a oferi o explicaţie poate conduce la diminuarea empatiei, avertizează psihoterapeutul Esther Perel. Mai mult, perpetuarea acestui comportament măreşte riscul de a fi desensibilizată la impactul acţiunilor tale asupra celorlalţi, iar această tendinţă poate ajunge să se reflecte şi în relaţiile pe care le stabileşti în mod organic. În plus, orice încercare de ghosting este o ocazie ratată pentru a-ţi exersa abilităţile de comunicare, care îţi vor fi cu siguranţă utile în dezvoltarea inteligenţei emoţionale. În acelaşi timp, pentru persoana de la celelalt capăt, un ecran alb oferă suficient spaţiu pentru a proiecta o lungă lista de nesiguranţe.
Este ghostingul o soluţie?
Uneori, cea mai dureroasă parte dintr-o relaţie nu este despărţirea, ci indiferenţa. Totuşi, în anumite situaţii, să întrerupi orice formă de contact este cel mai înţelept lucru pe care îl poţi face. Dacă te simţi ameninţată, persoana cu care te întâlneşti insistă să faceţi lucruri cu care nu eşti de acord sau ridică semnale de alarmă de la prima întâlnire, nu te gândi de două ori înainte să fugi cât te ţin picioarele pe drumul ambiguităţii!
Dacă te afli de cealaltă parte însă, trebuie să ştii că una dintre particularităţile psihologiei umane este că tindem să ne concentrăm mai mult asupra persoanelor care ne resping, desconsiderându-le pe cele care manifestă apreciere. Respingerea cuiva nu îţi reflectă sub nicio formă valoarea, aşa că reaminteşte-ţi că un episod de ghosting semnifică doar că v-aţi intersectat la un moment dat în căutarea plăcerii, apoi aţi pornit în direcţii diferite.
Te simţi deja deziluzionată de perspectiva de a întâlni un potenţial partener? Pierzi resurse preţioase de timp şi energie! Dacă persoana pe care o placi s-a transformat într-un Houdini, rezistă tentaţiei de a vedea această experienţă ca pe un lucru trist: singurele relaţii din care poţi învăţa şi evolua sunt cele stabilite între oameni care şi-au dorit, măcar pentru o perioadă, să aparţină unul altuia. În ciuda pronosticului favorabil, aceasta nu a fost una dintre ele, iar ghostingul trădează imaturitate sau indisponibilitate emoţională, două lucruri care ar fi cauzat neplăceri în viitor.
Poate că nimeni nu datorează o explicaţie, iar cei mai mulţi dintre noi interpretează suficient de clar acţiunea (sau, mai precis, lipsa unei acţiuni) după o întâlnire promiţătoare. Însă o clarificare, deşi poate cauza dezamăgire, este uneori ruptura de care unii au nevoie pentru a trece mai departe.
Tu ai ales vreodată să pui capăt unei relaţii prin ghosting? Sau ai fost vreodată „fantomată”? Împărtăşeşte-ne experienţa ta în secţiunea dedicată comentariilor!
Urmareste-ne pe Google News
