„Nu mai mânca pâine”, „Uită de paste” şi „Ocoleşte patiseria” - sunt printre cele mai întâlnite sfaturi oferite de nutriţionişti persoanelor care şi-au propus să scape de kilogramele în plus. Numitorul comun îl reprezintă carbohidraţii, un macronutrient perceput drept duşmanul oricărei diete. Însă medicul genetician Sharon Moalem ar putea schimba această viziune.
Conform cercetărilor sale, anumite persoane sunt construite pentru a funcţiona la cote optime urmând o dietă bogată în amidon, ceea ce le permite să consume o cantitate mai mare de carbohidraţi fără să îşi pună sănătatea în pericol. Vestea proastă? Există o categorie de persoane al căror profil genetic îngreunează descompunerea amidonului şi care ar trebui să evite consumarea alimentelor care conţin carbohidraţi, pentru a reduce riscul obezităţii şi al diabetului. În acelaşi timp, există o categorie intermediară căreia i se admite un consum moderat de carbohidraţi.
Vrei să afli în ce categorie te încadrezi? Fă şi tu testul biscuitelui şi află cum răspunde organismul tău la carbohidraţi în 90 de secunde!
Cum funcţionează testul biscuitelui
Pentru a afla în ce categorie te încadrezi, tot ce trebuie să faci este să mesteci un biscuite popular (fără a-l înghiţi) şi să înregistrezi timpul în care acesta îşi schimbă gustul într-unul mai dulce. Setează un cronometru şi notează în câte secunde ai observat o modificare a gustului, oricât de subtilă. Repetă testul şi înregistrează cel de-al doilea timp, apoi consultă interpretarea.
0-14 secunde - Dacă este nevoie de mai puţin de 14 secunde pentru ca biscuitele să capete note dulcege, atunci te încadrezi în categoria celor care descompun carbohidraţii într-un mod optim. Acest lucru semnifică faptul că organismul tău poate descompune eficient carbohidraţii şi până la 50% din numărul total de calorii poate proveni din alimente bogate în carbohidraţi. Pentru o dietă echilibrată, restul de 30% poate proveni din grăsimi şi 20% din proteine.
Teoria medicului Moalem se bazează pe ipoteza conform căreia persoanele din profilul „Carbohidraţilor compleţi” au moştenit un număr mai mare din genele responsabile de producţia amilazei, enzima care descompune carbohidraţii în glucoză. Descompunerea carbohidraţilor începe încă din timpul masticatiei, amilaza regăsindu-se în mod natural în salivă.
15-20 secunde – Dacă ai observat că este nevoie de 15-20 de secunde pentru ca biscuitele să îşi modifice gustul, te încadrezi în categoria celor cărora li se recomandă un consum moderat de carbohidraţi şi ar trebui să limitezi consumul alimentelor bogate în acest macronutrient. Recomandarea nutrițională este ca 35% din numărul total de calorii să provină din carbohidraţi, 35% din grăsimi şi 30% din proteine.
30 de secunde sau mai mult – Dacă este nevoie de 30 de secunde sau mai mult pentru ca biscuitele să devină mai dulce sau nu observi nicio schimbare, atunci te încadrezi în categoria persoanelor cu o abilitate limitată de a descompune carbohidraţii. Nu mai mult de 25% din numărul total de calorii consumate ar trebui să provină din alimentele bogate în carbohidraţi. În schimb, recomandarea nutrițională este să obţii cea mai mare parte a caloriilor (40%) din grăsimi, pe care corpul le poate metaboliza mai uşor, iar 35% din proteine.
Persoanele care au fost înzestrate genetic cu capacitatea de a descompune eficient carbohidraţii pot arde aceste molecule mai uşor, însă anumiţi oameni pot avea un număr mai mic din aceste gene sau deloc. În acest caz, categoriile cărora li se recomandă un consum moderat sau restricţionat de amidon nu pot metaboliza la fel de eficient carbohidraţii, aceștia fiind stocaţi sub formă de ţesut adipos.
Tu în ce tip te încadrezi? Spune-ne în secţiunea dedicată comentariilor!
Urmareste-ne pe Google News
