swipe

Patru motive surprinzătoare pentru care caşti

Căscatul, expresia afecţiunii

Probabil ai auzit şi tu despre efectul contagios al căscatului, dar l-ai pus pe seama unei superstiţii populare. Se pare că nu e aşa! Oamenii de ştiinţă au descoperit că, atunci când o persoană apropiată nouă cască, simţim nevoia să îi urmăm exemplul, nu pentru că ne este somn sau suntem plictisiţi, ci din empatie şi pentru a ne întări în mod subconştient relaţia cu aceasta. Această teorie se aplică membrilor familiei şi apoi prietenilor, dar nu şi străinilor. De ce caşti atunci când tipul hot din metrou o face? Pentru că, instinctiv, vrei să te apropii de el!

Patru motive surprinzătoare pentru care caşti

Creierul tău are nevoie de oxigen

Oamenii de ştiinţă au observat că avem tendinţa de a căsca mai des în anotimpul rece decât în cel cald şi au corelat acest fapt cu funcţia primară a căscatului, aceea de a umple plămânii cu mai mult oxigen. La fel ca majoritatea gesturilor noastre, totul porneşte de la creier, care are nevoie să se răcorească. Iată motivul pentru care tindem să căscăm în mijlocul unei acţiuni palpitante: nu suntem plictisite ci, dimpotrivă, creierul nostru lucrează la turaţie maximă şi vrea o pauză de oxigenare!

Patru motive surprinzătoare pentru care caşti

Eşti mai deşteaptă decât media!

Eşti persoana care cască cel mai mult din sala de şedinţe? Reacţionează prompt în faţa căutăturii reprobatoare a şefului tău, anunţându-l de această descoperire a oamenilor de ştiinţă: mamiferele cu un creier dezvoltat cască mai mult, pentru că au nevoie de mai mult oxigen. Punem pariu că îl vei lăsa cu gura... căscată!

Patru motive surprinzătoare pentru care caşti

Suferi de o afecţiune gravă

Aşa cum te aşteptai, trebuia să ajungem şi la acest capitol. Atenţie însă, problema nu apare decât atunci când caşti foarte des şi nu te mai poţi opri! Se pare că infarctul miocardic şi atacul cerebral pot avea drept simptome, printre altele, căscatul excesiv, din cauza unor turbulenţe care apar la nivelul nervului vag (nerv cranian care se întinde de la creier până în torace şi abdomen). De asemenea, bolile care presupun o slabă oxigenare a creierului, precum epilepsia sau scleroza în plăci, pot cauza episoade frecvente de căscat, cu scopul de a „aerisi” organismul.

‹ Vezi si