Cele mai frumoase tradiții și obiceiuri românești

Tradițiile și obiceiurile sunt foarte importante pentru un popor, pentru că îl definesc și îi mențin identitatea de-a lungul timpului. De aceea, oricât de atrași am fi de nou, este necesar să cunoaștem și să ducem mai departe tradițiile și obiceiurile românești, pentru a nu uita valorile poporului în care ne-am născut!

Iată doar câteva dintre cele mai frumoase tradiții de pe plaiurile noastre!

Cele mai frumoase tradiții și obiceiuri românești

Tradiții și obiceiuri la naștere

Tradiția ursitoarelor: este vorba despre trei zâne care vin în prima săptămână de la nașterea copilului, în nopțile impare (3,5,7) și îi decid soarta. Pe vremuri se credea că ursitoarele pot fi auzite doar de moașe, femeile care le ajutau pe gravide să aducă pe lume copiii. În Transilvania se obișnuiește să se pună în camera copilului un castron cu faină cernută, sare, pâine și un ban. Dacă există urme în faină, după trei nopți, înseamnă că ursitoarea a venit. În celelalte regiuni ale țării se pune, după trei zile, o masă mare, numită „cina ursitoarelor”, pentru a mulțumi zânele, astfel încât acestea să hotărască o soartă bună pentru copil.

Prima baie a copilului: una dintre cele mai frumoase tradiții românești legate de naștere este cea a primei băi care se face copilului, conform căreia apa trebuie să conțină anumite lucruri, pentru ca pruncul să dezvolte o serie de calități importante:

• bani, pentru avere în viață;
• ouă, pentru sănătatea în timpul copilăriei;
• apă sfințită, pentru un suflet curat;
• pene, ca să fie ușor copilul;
• semințe de cânepă, pentru a crește repede;
• bucuioc, pentru ca pruncul să fie frumos;
• grâu, pentru sinceritate și cinste;
• mentă și romaniță, pentru sănătate la maturitate;
• lapte dulce, pentru prospețime;
• mac, ca să doarmă bine.

Apa de la prima baie a copilului se toarnă la rădăcina unui pom fructifer, pentru ca pruncul să crească frumos, exact ca acel pom.

Tăierea moțului și ruperea turtei: aceasta este una dintre cele mai vechi tradiții românești, despre care se spune că dezvăluie destinul copilului. La festivitate se taie o suviță din părul pruncului și se rupe o turtă deasupra capului acestuia, apoi este adusă o tavă plină cu obiecte, din care copilul alege unul sau mai multe. Obiectul sau obiectele respective arată soarta copilului. De exemplu, dacă a ales monede, înseamnă că va avea bani, dacă a ales stilou, înseamnă că va scrie etc.

Tradiții și obiceiuri românești de nuntă

Furatul miresei: iată o tradiție pe care mulți încă o mai respectă, fiind unul dintre cele mai așteptate și amuzante momente ale unei nunți. Când mireasa este furată, mirele trebuie să o răscumpere, adesea fiind nevoit să se supună unor „porunci” de-a dreptul hazlii. El trebuie să le dovedească celorlalți nuntași că ar face orice pentru aleasa lui!

Aruncatul buchetului: fără îndoială că nunta nu ar fi la fel fără această tradiție frumoasă. Toate fetele nemăritate sunt adunate în spatele miresei, care trebuie să arunce la întâmplare buchetul de flori pe care l-a primit de la mire. Norocoasa care prinde buchetul este următoarea care se va mărita. 

Ciorba de potroace de a doua zi: după o noapte lungă de petrecut la nuntă, aproape toată lumea va avea nevoie de un leac cât mai eficient contra mahmurelii. Tocmai pe acest lucru se bazează și tradiția românească a adunării familiei, a doua zi după nuntă, pentru a mânca ciorbă de potrocoace, care lecuiește orice stare de rău provocată de excese. La această masă, care se ține la socrii mari, se adună doar proaspăt însurățeii, părinții lor și nașii. 

Tradiții și obiceiuri românești de sărbători

Tradiții de Mărțișor:  simbol al primăverii și al unui nou început, mărțișorul are o poveste foarte interesantă, pe care o poți citi AICI. Deși tradițiile legate de Mărțișor diferă de la o regiune la alta (de exemplu, în Bucovina, băieții sunt cei care primesc micul simbol al primăverii), un obicei comun este acela al prinderii mărțișorului de ramura unui pom fructifer înflorit. Dacă mărțișorul e format dintr-un ban și un șnur cu alb și roșu, doar șnurul se leagă de ramură, iar banul este folosit de fete pentru a cumpăra vin și caș, pentru ca tenul lor să fie alb precum cașul și obrajii roșii precum vinul.

Tradiții de Paște: cel mai cunoscut și important obicei de Paște este vopsirea ouălor cu roșu, simbol al sacrificiului lui Iisus. În noaptea de sâmbătă spre duminică, de Paști, oamenii merg la biserică, la slujba de Înviere, pentru a se ruga și a lua lumină sfântă. Și, bineînțeles, să nu uităm de cele mai îndrăgite tradiții - cele culinare. De Paște, toți românii mănâncă ouă roșii, miel, pască, cozonac și drob, fiecare preparat având o semnificație aparte. 

Tradiții de Crăciun: poate că majoritatea oamenilor așteaptă Crăciunul pentru cadourile aduse de Moș, dar nu trebuie să uităm nici de tradițiile românești minunate ale acestei sărbători. Pe lângă împodobirea bradului, tradiție care se respectă peste tot în lume, trebuie să amintim de mersul la colindat, care încă se mai practică și în prezent în România. Colindătorii merg din casă în casă și cântă colinde, fiind recompensați cu nuci, colaci și bani. Există o mulțime de tradiții frumoase și unice de Crăciun, specifice fiecărei regiuni a țării noastre. Află mai multe despre ele de AICI!

Aceasta a fost doar o mică parte din tradițiile și obiceiurile românești cu care ar trebui să ne mândrim și pe care ar trebui să le ducem mai departe!