Beauty Fridays

„Maitreyi”, de Mircea Eliade, cel mai frumos roman autobiografic de dragoste al literaturii române

Luni, 17.10.2016
de Andreea Baluteanu

Literatura universală este plină de opere nemuritoare, dar nu trebuie să uităm că şi scriitorii români au publicat la rândul lor capodopere minunate atât pentru minte, cât şi pentru suflet. Unul dintre romancierii, filosofii şi istoricii români, marele Mircea Eliade, va rămâne în memoria iubitorilor beletristicii pentru opera sa autobiografică, cu inserţii fanteziste şi mistice, „Maitreyi”, care evocă ardenta sa poveste de dragoste cu o tânără indiană.

Una dintre cele mai frumoase poveşti de dragoste din literatura română...

Maitreyi a fost publicat în limba română în 1933, dar a devenit un hit al literaturii universale abia după lansarea sa în limba franceză, sub numele de La nuit bengali, în 1950. Până la traducerea în engleză de la începutul anilor '90, şi cinematografia şi-a încercat norocul cu povestea de dragoste interzisă dintre un european cinic şi o indiancă cu aer mitic, prin filmul „Bengal Nights”, în care rolul lui Mircea Eliade era jucat de un Hugh Grant aflat la începutul carierei.

Chiar şi cunoscătorii fini ai stilului lui Mircea Eliade nu vor putea rămâne impasibili în faţa pasiunii care palpită sălbatic în rândurile cărţii. Scrisă la persoana I, povestea fremătă nu numai prin perspectiva autenticităţii, cât mai ales prin emoţia puternică ce răzbate din rândurile sale: cititorul înţelege şi experimentează cum sentimentul se înfiripă, devenind martor nu doar al manifestării dragostei, dar şi al îndoielilor, confuziei şi neînţelegerilor sale, adesea trecute cu vederea în literatura romantică.

Alter egoul lui Mircea Eliade (scriitorul nu şi-a păstrat numele adevărat în roman, deşi nu îi oferă şi lui Maitreyi acelaşi privilegiu) este Allan, un tânăr inginer sosit în India pentru a efectua lucrări de canalizare a deltei Gangelui. Eroul duce o viaţă împărţită între muncă şi distracţia alături de amicii săi şi cochetele lor cunoştinţe de sex feminin, privind cu o superioritate specifică europenilor existenţa colonială a indienilor. Totul se schimbă atunci când se îmbolnăveşte de malarie şi este invitat să se refacă în casa inginerului Narendra Sen, ajungând astfel să o cunoască mai bine pe fiica sa, poeta de 16 ani Maitreyi. La sugestia prietenilor săi, Allan este la început ferm convins că părinţii fetei şi-l doresc ca ginere şi că de aceea le înlesnesc întâlnirea, dar, fără voia sa, este tot mai fascinat de misterul prezenţei lui Maitreyi. Intimitatea dintre ei devine din ce în ce mai profundă şi, după câteva flirturi nevinovate şi aluzii pe care tânărul le înţelege complet greşit, din cauza diferenţelor culturale, cei doi îşi mărturisesc unul altuia dragostea şi devin protagoniştii unei iubiri pline de pasiune, dar aflate permanent sub pericolul de a fi dezvăluite unei lumi care, din cauza stereotipurilor, ar fi distrus-o.

Pe lângă evocarea pătrunzătoare a unei pasiuni carnale, care te subjugă fără voia ta, Maitreyi oferă cititorului radiografia unei Indii aproape fantastice, cu mirosuri, culori, experienţe care devin obsesive pentru protagonistul european, mânat la început de o atitudine dispreţuitoare. Romanul lui Eliade este o desfătare nu numai pentru sufletele romantice, ci şi pentru inimile călătoare, care adoră să descopere civilizaţii noi: marele român are observaţii personale la adresa Indiei, care îşi găsesc şi azi rezonanţa în spaţiul acestei ţări fascinante.

Fie că atingi paginile din Maitreyi cu tremurul etern îndrăgostitei de o frumoasă poveste de amor sau cu curiozitatea cititoarei avide, care adoră să descopere în filele unei cărţi o lume nouă, bogat şi savuros descrisă, îţi vei găsi dorinţele satisfăcute.

 

A photo posted byLIGHTWOOD (@lightwood26) on

... şi adevărul din spatele ei

La 20 de ani de la publicare, vestea despre existenţa frumosului roman de dragoste ajungea şi la urechile lui Maitreyi. Iniţial, indianca, pe atunci soţie împlinită şi deja poetă admirată, a fost ultragiată, recunoscând cu stupoare denaturarea poveştii sale de dragoste. Astfel, Mircea al ei devenise Allan, tatăl său, filosoful Surendranath Das Gupta, fusese transformat literar în inginerul Narendra Sen și numai ea îşi păstrase numele. Ceea ce a şocat-o au fost însă inserţiile pur fanteziste ale lui Eliade: în realitate, povestea celor doi nu a depăşit bariera unor atingeri pasionale, e adevărat, dar nicicând consumate într-un act sexual. Dorind să arate adevărul unei lumi întregi subjugate de o istorie savuroasă de dragoste interzisă, dar considerată autentică până în cele mai mărunte detalii, Maitreyi avea să scrie la rândul său o carte, Na Hanyate („Dragostea nu moare”, în traducere în română). Înlocuind relatarea pasională a lui Eliade cu un lirism superb, opera indiencei corecta întorsăturile din penel literare ale românului şi scotea la lumină adevărul asupra a ceea ce se petrecuse.

Între cei doi foşti amorezi a avut loc şi o întâlnire, Maitreyi insistând să îl vadă  pe cel care ar fi putut fi marea sa iubire. Foarte emoţionat, dar precaut, Mircea a refuzat la început să o privească, mărturisindu-i că preferă să o evoce mereu în imaginaţie, păstrând intact misterul iubirii lor, şi înlocuind dragostea palpabilă cu o adoraţie demnă de o zeiţă.

Deşi târziu, împăcarea dintre Mircea şi Maitreyi a avut loc. El i-a promis că o va revedea pe malul Gangelui, într-o întâlnire care nu s-a mai petrecut niciodată în realitate. Şi-a ţinut însă făgăduiala în ceea ce priveşte traducerea în engleză a epopeii dragostei lor, Maitreyi: romanul de suflet al lui Eliade a fost lansat la Chicago abia în 1993, la şapte ani după moartea românului şi la trei ani după a ei. Astfel, denaturarea literară, obsesivă a adevăratei poveşti nu a mai umilit-o pe indiancă în viaţă, urmând să aparţină de acum încolo numai posterităţii, încă fascinată de una dinte cele mai frumoase relatări (reale sau nu) ale unei iubiri neîmplinite!

Tu ai citit Maitreyi? Scrie-ne în secţiunea de comentarii ce crezi despre marea operă a lui Mircea Eliade!

Delectează-te şi cu recenzia romanului american definitoriu, „Marele Gatsby”, şi a unuia dintre cele mai iubite romane coreene, „Voi fi acolo”!

Surse foto: Pinterest, Instagram, pexels.com

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

0 (0)

Ti-a placut articolul? Urmareste DivaHair pe Facebook sau pe mail!

Cauta un furnizor in zona ta

Ai nevoide de un SFAT?

Adauga o intrebare la care vrei sa primesti raspuns. Comunitatea DivaHair te ajuta.

întreabă

LIKE si intra in universul divelor!

Ghidul de frumusete DIVA2016