Cati oameni mai acorda atentie banalului sort de bucatarie, candva cel mai bun prieten al bunicii de la tara? Rolul lui practic in gospodarie si chiar in afara ei a luat locul celui emotional acum. Dar inainte femeile stiau sa ii ofere locul care i se cuveneste. Viata unui sort de bucatarie nu era deloc una usoara, insa daca ar fi avut voce, nu s-ar fi plans de nimic din ceea ce trebuia sa faca.
Daca te-ar intreba cineva care este rolul unui sort, probabil ai spune ca este util in bucatarie, pentru ca iti protejeaza hainele de petele de mancare. Asa s-ar termina mult mai repede povestea lui, dar nu ai cunoaste niciodata esenta acestui obiect cu suflet. Un sort de bucatarie poate avea suflet? Da, atunci cand incepe sa faca parte din existenta noastra si il implicam in toate emotiile pe care le experimentam.
Poate ca viata unui sort incepe acum intr-o fabrica ori intr-un atelier de croitorie, insa pe vremea bunicii el lua nastere chiar in mainile ei. Il cosea cu dibacie dintr-un material care ii cadea in mana intamplator, apoi devenea in scurt timp cel mai bun prieten si confidentul ei.
Sortul o insotea cand lua lemne pentru soba, cand aduna ouale din cuib, cand stergea geamurile, cand culegea fructe, legume si flori. Ii tinea companie de dimineata pana seara, fie vara, fie iarna. Atunci nu erau manusi de bucatarie care sa ii apere mainile muncite de vasele incinse de pe foc, dar sortul o proteja cu eroism.
Frigul de afara putea fi pacalit daca iti bagai mainile sub sort, care putea fi folosit mai tarziu si ca prosop. Toate grijile erau alungate cand bunica punea mana pe el, avand in vedere ca el ii acoperea toate nevoile.
Duminica, ziua in care se serveau placinte si se statea langa foc, sortul era numai bun de transportant placintele din cuptorul de lemne ori de pamant pana la pofticiosi. Daca cineva se ardea cumva cu ele, sortul era acolo sa stearga lacrimile mari si limpezi, dar si sa ascunda zambetul implinit al bunicii inconjurata de cei dragi.
Poate ca mirosul unui sort de bucatarie nu este cel mai elegant din lume, dar cu siguranta nu vei gasi unul asemanator. El poarta aroma mancarurilor delicioase, a fruntii muncite, umezita de sudoare, si a lacrimilor varsate de grija celor dragi. De asemenea, alina durerea, alunga oboseala si combate tristetea.
Viata unui sort de bucatarie era inainte strans legata de cea a bunicii. Desi va mai trece mult timp pana sa se inventeze ceva care sa inlocuiasca acest obiect vestimentar, am uitat totusi sa il apreciem in prezent la adevarata lui valoare. Insa eu nu voi uita niciodata sortul bunicii, cel cu care facea atat de multe lucruri utile, incat nu isi inchipuia viata fara el.
Urmareste-ne pe Google News
