Oamenii preferă lucrurile familiare și evită pe cât posibil schimbarea care îi neliniștește și îi scoate din zona lor de confort, motiv pentru care se agață din răsputeri de o relație care nu mai funcționează de multă vreme. Chiar dacă nu mai este iubire la mijloc, dacă partenerul este violent sau infidel, continuăm să ne trezim, de la o zi la alta, blocați în aceleași suferințe și revolte. Totul în încercarea de a salva rămășițele unei iubiri apuse. Dar dacă nu mai este nimic de salvat?
Semnele care arată că relația nu mai funcționează sunt numeroase. Pe unele dintre ele le ignorăm, cum ar fi lipsa de grijă și de interes a partenerului sau faptul că nu mai există nicio atracție între persoanele care au trăit o iubire pasională. Pe altele încercăm să le îndepărtăm, aducând, de exemplu, argumente raționale pentru a masca trădările partenerului sau a ne justifica propriile înșelătorii.
„Sigur are mult de lucru în seara asta”, le spunem celorlalți, deși știm foarte bine că își va petrece noaptea în altă parte. „Este normal să am o aventură, mă simt neglijată”, ne spunem nouă însene când vrem să ne acoperim trădarea. „Trebuie să stăm împreună pentru copii” - aceasta este una dintre cele mai frecvente motive pentru care ne complacem într-o relație care nu are niciun viitor.
Lucrurile pe care le acceptăm pentru a ne salva relația sunt incredibile, în sensul în care, dacă le-am auzi la altcineva, ne-am minuna cum poate să suporte așa ceva. Lovituri, abuz emoțional, jigniri și desconsiderare, absența contactului fizic și a intimității, infidelități, pe toate le tolerăm când ne agățăm cu dinții de relație.
Totuși, există câteva semne care, adunate laolaltă, ne previn că legătura noastră atârnă de un fir de păr și nu mai este nicio posibilitate să fie salvată.
Semnele unei relații fără niciun viitor
Nu mai există niciun fel de comunicare între tine și partener
Nu mai este nimic de spus între tine și persoana pe care ai iubit-o cândva. Atunci când deschizi gura, el devine defensiv și îți retează orice dorință de a sta de vorbă. Fiecare discuție devine o luptă, un bombardament de reproșuri, o litanie nesfârșită a greșelilor și defectelor celuilalt. Între voi s-au ridicat ziduri de netrecut, iar într-o zi unul dintre voi nu va mai suporta singurătatea și, pur și simplu, va pleca.
Studiile arată că bărbații se înconjoară cel mai des de izolare, dar asta nu înseamnă că femeile nu o fac. Atunci când lipsa de comunicare devine de nesuportat, mai este doar un pas până când îi vei spune celuilalt: „Dacă ești așa de nefericit, pleacă!” Iar aceasta poate fi ultima replică din relația voastră de cuplu, după care este posibil să deveniți, cu adevărat, doi străini.
Reproșurile sunt la ordinea zilei
Fiecare partener vede doar părțile rele ale celuilalt. Atunci când vă vorbiți, o faceți doar ca să aglomerați critică după critică, reproș după reproș. Nu vă mărturisiți niciodată emoțiile, nu vă plângeți de ceva, ci aruncați cu piatra în partener. În loc să folosiți mesajele la persoana întâi, care sunt un limbaj al păcii, folosiți numai acuze, ce distrug, încet-încet, relația. De exemplu, dacă partenerul cheltuiește foarte mult, îi poți spune: „Suntîngrijorată că vom rămâne fără bani și cred că ar trebui să reducem puțin cheltuielile”.
Aceasta este o plângere pertinentă și o încercare de a găsi soluții, plus o mărturisire a sentimentelor pe care le trăiți. Înseamnă că aveți încă încredere în partener și în relație. Dar, atunci când relația este pe cale să se destrame, veți prefera să vă învinovățiți partenerul: „Cheltuiești prea mult cu nimicuri, ca de obicei, încercând să ții pasul cu alții. Ești atât de iresponsabil și de egoist”, îi vei zice probabil. Astfel de replici te aduc într-o zonă de război și de aici vor începe generalizările nefaste. „Întotdeauna faci așa!”, „Niciodată nu te porți cum trebuie!”, acestea sunt afirmațiile care distrug adesea relațiile de cuplu.
Sunteți tot timpul încordați
Vi se pare o idee bună să vă purtați mereu cu mănuși și să ascundeți gunoiul sub preș, ca nu cumva ruptura să se producă. Poate o faceți pentru copii, poate sperați încă la o minune care să repare relația. Dar, în realitate, procedând astfel, amplificați lipsa de comunicare și vă îndepărtați din ce în ce mai tare. Evitați, de fapt, confruntarea care ar putea conduce la un deznodământ anticipat, dar nedorit. Însă, dacă evitați un lucru, nu înseamnă că el se rezolvă. Dimpotrivă, tensiunea crește și veți ajunge să stați pe un butoi de pulbere. Mai bine terminați lucrurile cu calm și acceptând că nu mai există salvare, decât să ajungeți la un sfârșit dramatic și încărcat de mai multă suferință.
Fiecare disprețuiește modul de a fi al celuilalt
Printre cei mai importanți factori predictori ai eșecului conjugal sunt disprețul, critica, opoziția și ridicarea de ziduri. Există o linie subtilă, dincolo de care critica devine dispreț sau dezgust, iar obiceiurile sau sugestiile partenerului devin centrul reactivității tale. Manierele lui la masă te scot din sărite, anumite ticuri te exasperează, felul în care face lucrurile este mereu greșit, modul în care pronunță cuvintele te înnebunește. Tot ceea ce considerai fermecător odinioară te calcă acum pe nervi. Disprețul face imposibil să vă amintiți de ce ați iubit odată persoana lângă care vă aflați; este cu adevărat coroziv și duce la destrămarea oricărei relații.
Abuzul verbal a devenit obișnuință
Abuzul verbal merge mână-n mână cu disprețul sau dezgustul față de partener. Problema este că, după ce devii disprețuitor, nu mai ai nicio graniță când îi vorbești partenerului. Mulți adulți, în special cei care au fost controlați prin abuz verbal și emoțional în familiile de origine, nu-și dau seama când devin ei înșiși abuzatori verbali. Când intervine nevoia de putere în relație și toleranța față de celălalt este nulă, nu mai recunoști nici faptul că vorbele tale pot răni ca un cuțit. Dar abuzul verbal repetat frecvent distruge tot ceea ce era delicat și de preț în relația voastră, anulează tandrețea și valoarea celuilalt în ochii voștri. În astfel de condiții, cum s-ar mai putea repara o relație?
Partenerul nu este persoana căreia îi ceri sprijin când ai o problemă
Poate că atunci când v-ați cunoscut vorbeați mai mult despre dificultățile pe care le întâmpinați în viața de zi cu zi. Treptat, fiecare a început să se dezvăluie mai mult prietenilor și să le ceară lor sfatul când are un necaz. Acesta pare un fapt banal, dar este un barometru al lipsei de încredere în partenerul de cuplu. Nu mai apelezi la el, pentru că nu crezi că te va susține, ți se pare că sfaturile sale sunt inadecvate sau nu mai ai încredere în el. Uneori ajungi chiar să consideri că nu-ți vrea binele sau îi refuzi ajutorul ca să-l pedepsești pentru greșeli pe care nu le ierți. Toate aceste motive vă erodează relația și fac ca drumurile voastre să se despartă încetul cu încetul.
Îți petreci majoritatea timpului ca și când ai fi singur
Sursa foto: Pinterest
Dacă faci planuri de viitor, niciodată nu-l incluzi și pe partener, iar când te gândești la ceva care-ți face plăcere, nu-l vezi niciodată alături. Iei decizii financiare si alte hotărâri ca și când ai fi pe cont propriu. Țelurile tale în viață sunt complet separate de ale lui, nu mai regăsiți obiective comune, nici nu sunteți atenți unul la dorințele și nevoile celuilalt. Îți imaginezi frecvent cum ar fi viața dacă nu te-ai fi căsătorit și regreți că nu poți face lucruri în deplină libertate. Iată indicatori siguri că relația ta se apropie de sfârșit în plan fizic, iar în plan mental ai terminat-o deja.
Nu mai există contact fizic între voi
Da, este vorba și despre intimitate și sex, dar și despre tandrețe, alinare și legătură. Îți amintești când a fost ultima dată când ai ținut mâinile partenerului tău sau l-ai îmbrățișat? Sau eviți orice spațiu în care se află el și nici nu-ți trece prin cap că ați putea avea o noapte de dragoste? Poate că atracția sexuală nu este totul și se poate trăi și fără pasiune, dar atunci când nu mai există nicio formă de contact fizic, puteți foarte bine să stați și separați, ceea e probabil veți face, mai devreme sau mai târziu.
Nu te mai simți în contact cu tine însuți
Ai început să observi că toate calitățile tale sunt estompate de îngrijorarea și anxietatea constantă pe care le trăiești. Ai un fel defensiv de a fi care se extinde în toate relațiile, ca și cum orice ți-ar provoca teamă. Simți că îți pierzi autenticitatea și te simți din ce în ce mai nefericit, ai sentimentul că ești prins în capcană sau blocat, că te transformi într-o persoană pe care nu o mai recunoști. Înainte de a te simți complet anihilat sau de a naufragia în suferință, este mai bine să încetezi o relație care te face să nu mai semeni deloc cu tine.
Urmareste-ne pe Google News
