Ne apropiem de finalul campaniei Born Abroad și am lăsat pentru astăzi o poveste cu iz parizian. Se pare că francezii sunt foarte moderni și tăticii sunt încurajați să ajute cât mai mult mamele în îngrijirea bebelușului.
Atunci când mi-am propus să devin mamă, am vrut să mă asigur în primul rând că sunt bine eu. De aceea mi-am făcut o programare la ginecolog pentru un control și i-am spus că ne dorim un copil. El mi-a recomandat să încep să iau acid folic încă din perioada de concepție.
După ce am rămas însărcinată, am mers întâi să îmi fac analizele de sânge care să confirme sarcina. După ce mi-a fost confirmată sarcina, la 3 luni am avut prima ecografie obligatorie.
În Franța, ca în multe alte țări din Europa, sarcina este urmărită de moașă, care aici se numește “sage-famme”. Moașele sunt cadre medicale specializate în urmărirea sarcinii și tot ele asistă mama la naștere. Medicul intervine Doar dacă sunt probleme în sarcină pe care moașa nu le poate rezolva sau dacă este caz de naștere prin cezariană.
Din luna a patra am ales maternitatea unde voiam să nasc și am intrat în programul de acolo. Odată pe lună mergeam pentru analize de sânge, cântărit, măsurarea circumferinței burții. Îmi amintesc o fază simpatică de la una din aceste vizite. M-am urcat pe cântar și am constatat că acesta arăta cu 3 kg mai puțin. I-am spus moașei și mi-a zâmbit. Mi-a explicat că ele știu, dar îl lasă așa pentru moralul viitoarelor mame, să nu le deprime că au luat prea mult în greutate.
Citeste mai multe pe Anca's Diary.
Urmareste-ne pe Google News
