A fi părinte este una dintre cele mai frumoase, dar și dificile experiențe din viața unui om. Asta nu doar pentru că trebuie să fii acolo mereu pentru cel mic, ci și pentru că este atât de ușor să îl rănești și să îi adresezi cuvinte care să îl afecteze enorm, uneori chiar pe viață. Ca orice om, și o mamă face greșeli și uneori uită că un copil nu poate să citească printre rânduri până destul de târziu, ceea ce înseamnă că nu te poți purta cu el exact așa cum o faci cu un adult, ci trebuie să fii mult mai atentă.
Află din rândurile următoare cum să fii o mamă model prin evitarea unor cuvinte sau fraze care îl rănesc profund pe cel mic și pe care nu ar trebui să i le spui niciodată!
Cuvinte pe care o mamă model nu le adresează copilului
„Lasă-mă în pace”
Numai un părinte știe cât de greu este să te ocupi de o mie de lucruri în același timp fără a-ți pierde „zenul”. Când ai copii și ești foarte ocupată, tendința este să le spui să te lase în pace, pentru că ai treabă. Cu cât se întâmplă mai des acest lucru, cu atât ei vor interioriza ideea că nu are rost să încerce să comunice cu tine, din moment ce mereu încerci să îi dai la o parte. Dacă îi educi așa când sunt mici, sunt șanse mari să nu fie deschiși cu tine când sunt mai mari.
Încă de când sunt mici, copiii ar trebui să înțeleagă că părinții au nevoie de timp doar pentru ei. În același timp, tu, ca mamă, trebuie să ai răbdarea să le explici frumos că nu ai timp, astfel încât să nu se simtă respinși. Este dificil, dar pe termen lung ajută la relația de prietenie pe care o dezvolți cu ei.
„Ești atât de...”
... „încăpățânat”, „grăbit”, „răutăcios”, „neîndemânatic”, „leneș” și lista poate continua. Etichetarea copiilor poate să fie foarte dureroasă pentru ei, ceea ce conduce la lipsă de încredere în sine și la un sentiment de vină. Mai departe, comportamentul respectiv se poate agrava din această cauză, provocând tot mai multe probleme. Greșeala pe care mulți părinți o fac este de a fi uimiți că și copiii lor au defecte. Sigur că atunci când se formează, cei mici vor avea diferite atitudini, unele greșite, dar etichetarea nu are decât urmări negative.
Astfel, în loc să îi spui copilului tău „Ce răutăcios ai fost”, îi poți atrage atenția altfel asupra comportamentului său: „X se simte foarte trist pentru că te-ai purtat așa cu el/ea. Ce am putea face să se simtă mai bine?”. Copilul trebuie să înțeleagă singur că a greșit, însă prin etichetare nu ține minte decât că a fost criticat de părinți.
„Nu plânge”
Ca adulți, uităm adesea că cei mici nu își pot exprima sentimentele cu aceeași ușurință ca noi. Dacă se sperie sau se simt triști, reacția firească este plânsul. Părintelui îi este greu să își vadă copilul astfel, motiv pentru care vrea să oprească plânsul, fără a se gândi că el este de fapt benefic. Dacă îi spui copilului „nu plânge”, această interdicție sună ca și cum nu este bine să se simtă trist sau speriat, deși acestea sunt trăiri firești. În loc să îi spui să se oprească din plâns, arată-i că înțelegi de ce este trist/speriat și explică-i că ești acolo pentru el.
Încearcă să îi numești emoțiile pe care le simte, pentru ca mai târziu să poată să își exprime sentimentele în loc să plângă. De exemplu: „Știu că ți-e frică de valuri, dar o să te țin de mână și o să vezi că nu pățești nimic. Nu plec nicăieri, sunt alături de tine”.
„De ce nu poți să fii mai mult ca...”
Poate că tu ai impresia că îi oferi copilului un model pe care să îl urmeze, însă a-l compara cu altcineva este foarte dăunător pentru cel mic. Copilul tău are o personalitate unică și nu ar trebui să fie ca X sau ca Y. Fiecare copil se dezvoltă în ritmul propriu și are un anumit temperament. Dacă tu îl compari cu altcineva, copilul va simți că nu este destul de bun sau că tu ți-ai dori ca el să fie diferit.
Ca o regulă de aur în creșterea copilului, ține minte că niciodată critica nu este mai constructivă decât încurajarea. Așadar, în loc să îi spui copilului tău ce nu face bine, pune accentul pe ceea ce chiar face bine de fapt. Chiar și atunci când îi corectezi tema, dacă îi scoți în evidență și îi lauzi răspunsurile corecte, în loc să pui accentul pe greșeli, el va învăța mult mai multe.
„Încetează sau îți arăt eu ție”
Niciodată nu ar trebui ca un copil să primească amenințări. În primul rând, acestea nu funcționează. În al doilea rând, provoacă anxietate sau frustare. Și, bineînțeles, pentru că amenințările sunt de obicei doar vorbe, ele își pierd valoarea rapid când cel mic descoperă că nu se întâmplă nimic. Astfel, îți pierzi credibilitatea și creezi sentimente negative care nu ajută cu nimic. Dacă prichindelul continuă să facă năzbâtiile respective, încearcă mai degrabă să îi distragi atenția cu altceva sau să îl duci în altă cameră.
Nu spune nimeni că este ușor să fii o mamă model și nici tu nu ar trebui să fii prea dură cu tine dacă faci greșeli când îți crești copiii. În schimb, învață din ele și străduiește-te să îți înțelegi copilul, astfel încât să poți comunica eficient cu el.
Urmareste-ne pe Google News
