5 cauze surprinzătoare ale bolii Alzheimer

Vineri, 05.01.2018
de Paula Rotaru

Boala Alzheimer este o afecțiune care afectează progresiv memoria și alte funcții cerebrale, dar și una dintre cele mai frecvente cauze ale demenței. Boala debutează cu simptome ușoare, precum confuzie temporară și dificultatea de a reține anumite informații, însă se agravează pe parcurs, bolnavul ajungând chiar să nu mai recunoască persoanele apropiate sau să își schimbe radical personalitatea.

Depresia, apatia, izolarea socială, neîncrederea în semeni, nervozitatea, insomnia, lipsa de interes pentru orice fel de activitate și agresivitatea sunt doar câteva dintre problemele cu care se poate confrunta o persoană diagnosticată cu boala Alzheimer.

Din păcate, un tratament care să vindece boala nu există încă, dar medicina evoluează și apar tot felul de medicamente care pot să încetinească evoluția acesteia sau să amelioreze simptomele neplăcute, astfel încât bolnavul să ducă o viață aproape normală.

Cât despre cauzele bolii Alzheimer, decenii de studii pe această temă au scos la iveală, într-un final, că acumulările de proteine la nivelul creierului sunt vinovate de apariția acestei afecțiuni. Mai puțin cunoscuți sunt factorii care duc la formarea acestor depozite la nivel cerebral, însă noi cercetări încep să scoată la lumină adevărul și să ofere o posibilă explicație a fenomenului.

Boala Alzheimer este cauzată, spun savanții, de o combinație de factori genetici, de mediu și care țin de stilul de viață. Iată câteva cauze mai puțin știute ale bolii Alzheimer și ce poți face pentru a preveni această problemă de sănătate cu care sunt diagnosticate 500.000 de persoane vârstnice, iar asta doar în America!

Boala Alzheimer: cauze neobișnuite care pot fi evitate

Somniferele și antidepresivele pot dubla riscul de apariție a bolii Alzheimer

O anumită categorie de medicamente, numite benzodiazepine – care au în compoziție substanțe active precum lorazepam, alprazolam sau clonazepam –, este adesea indicată în tratamentul persoanelor care suferă de anxietate, insomnie sau depresie. Studiile care le-au măsurat eficiența și siguranța în utilizare au monitorizat însă efectele de scurtă durată, de regulă timp de trei luni, multe persoane luând astfel de medicamente pe o perioadă mult mai lungă.

Un studiu publicat în Bristish Medical Journal, realizat pe aproape 1.800 de bolnavi de Alzheimer și peste 7.000 de persoane sănătoase, pe o perioadă de șase ani, a demonstrat că administrarea de benzodiazepine pentru mai mult de trei luni este asociată cu un risc aproape dublu de dezvoltare a acestei maladii.

Prin urmare, dacă ai nevoie de astfel de medicamente, evită să le iei pe termen lung și apelează la alte metode pentru ameliorarea simptomelor. De exemplu, terapia cognitiv comportamentală, realizată de un psihoterapeut, poate ameliora semnificativ simptomele anxietății și ale insomniei, fără efectele negative pe care le presupun medicamentele.

Dacă ai nevoie de ajutor, nu merge „pe mâna” vecinei sau a prietenei binevoitoare care îți oferă un flacon cu pastile, ci apelează la un specialist!

Lovirea repetată în zona capului

În fiecare an, peste 300.000 de americani se prezintă la medic cu răni la nivelul capului, cauzate de diverse activități sportive sau de loviri accidentale, arată un raport al specialiștilor de la Universitatea din Pittsburgh. „Majoritatea dintre ei se recuperează rapid, însă alții se confruntă cu inflamații cronice la nivelul creierului, care determină apariția bolii Alzheimer”, susține medicul Brian Giunta, psihiatru la Universitatea din Florida de Sud.

Celulele cerebrale, numite microglii, joacă un rol important în ținerea sub control a procesului inflamator. „Atunci când microgliile sunt în permanență într-o stare pro-inflamatorie, acestea sunt mai puțin capabile să curețe plăcile de amiloid care se depun pe vasele de sânge de la nivelul creierului”, adaugă doctorul Giunta.

Fără ajutorul acestor celule „sanitare”, vasele de sânge sunt sufocate de acumulările de proteine, iar celulele cerebrale pur și simplu mor.

Nu este clar ce anume determină inflamația cronică sau câte cazuri de Alzheimer sunt asociate cu leziunile cerebrale, însă un lucru este cert: loviturile la cap trebuie evitate pe cât posibil, iar prezența la medic este obligatorie când se întâmplă un astfel de eveniment.

Insomnia, epidemia care ne răpește rațiunea

În ultimii ani, lipsa somnului pare că este una dintre principalele probleme cu care se confruntă populația activă. Stresul privind cariera, copiii, mariajul, sacrificiile pe care suntem nevoiți să le facem pentru a avea un trai mai bun, toate acestea ne storc de energie în timpul zilei.

Ceea ce mulți nu știu este că această îngrijorare constantă se manifestă și în timpul nopții, creierul continuând să proceseze informațiile chiar și atunci când încercăm să ne odihnim. Așa se face că ajungem să nu închidem un ochi toată noaptea sau să se zvârcolim în pat ore în șir, gândindu-ne doar cum să facem să ne fie mai bine și temându-ne de pericole inevitabile sau, poate, inexistente.

Lipsa de odihnă nu rămâne însă netaxată! Creierul nu mai are la dispoziție timpul necesar să „își încarce bateriile” și, astfel, ne trezim mai obosiți decât la culcare, fără energie și anxioși.

Acest cerc vicios poate accelera dezvoltarea și evoluția bolii Alzheimer, arată un studiu publicat în revista științifică Neurobiology of Aging.

„Tulburările de somn sunt specifice persoanelor cu boala Alzheimer, dar încă nu știm cu siguranță dacă este vorba despre o legătură de tip cauză-efect”, spune medicul imunolog Domenico Praticò.

Într-un studiu realizat pe animale de laborator, care au fost forțate să doarmă doar patru ore pe noapte, Praticò și colegii săi de la Universitatea Temple din Philadelphia au descoperit o creștere a nivelului de proteine tau la nivelul creierului. Ulterior, realizând teste cognitive pe șoarecii experimentali, savanții au constatat că aceste proteine sunt de vină pentru degradarea procesului de învățare și memorare.

„Privarea de somn este o formă de stres cronic la care este expus constant organismul nostru. Odihna este cea care ajută la curățarea creierului de excesul de proteine, iar dacă nu dormim suficient, consecințele nu vor întârzia să apară”, conchide medicul.

Singurătatea ne îmbolnăvește

Socializarea este parte din ceea ce numim o viață bună, dar poate fi considerată și un medicament. Potrivit unei cercetări publicate în Journal of Neurobiology, Neurosurgery and Psychiatry, sinngurătatea și izolarea merg mână-n mână cu dezvoltarea demenței.

Oamenii de știință au descoperit că sentimentul de singurătate în rândul adulților aproape că dublează riscul de dezvoltare a demenței. Încă nu se cunosc cauzele acestei asocieri, însă concluziile sunt clare ca lumina zilei: să fii înconjurat de oameni este benefic pentru sănătatea ta!

Diabetul de tip 3, noul dușman al creierului

În opinia unor savanți, boala Alzheimer este o afecțiune metabolică similară diabetului. De fapt, medicul neurolog Suzzane de la Monte, cercetător la Universitatea Brown, consideră că boala Alzheimer este, de fapt, o formă de diabet, pe care l-a numit diabet de tip 3.

Ea susține că celulele cerebrale pot dezvolta rezistență la insulină, așa cum se întâmplă cu celelalte celule din organism, iar în lipsa glucozei, acestea nu mai funcționează la capacitatea lor normală, se degradează și mor.

„Orice organ poate fi afectat de rezistența la insulină. Se poate întâmpla în ficat, ceea ce noi, medicii, numim boala ficatului gras non-alcoolic, sau se poate întâmpla în rinichi, cauzând afecțiunile renale. Sau se poate manifesta la nivelul creierului, care, surpriză, determină apariția bolii Alzheimer”, explică medicul.

Cercetările din ultimii ani au arătat că, într-adevăr, rezistența la insulină poate cauza moartea celulelor cerebrale, însă există metode prin care putem preveni acest lucru: dieta sănătoasă și mișcarea. În cazul persoanelor deja diagnosticate cu boala Alzheimer, studii preliminare indică un posibil tratament pentru încetinirea sau stoparea evoluției bolii, dar și pentru ameliorarea simptomelor, care constă în inhalarea de insulină.

Cum poate fi prevenită boala Alzheimer

Până în ultimii ani, studiile privind boala Alzheimer s-au axat mai mult pe cauzele care determină apariția acestei maladii și mai puțin pe metodele de prevenire. Însă cercetarea face pași importanți în această direcție. Cele mai viabile rezultate sugerează că una dintre cele mai eficiente metode de a reduce riscul de apariție a bolii Alzheimer constă în prevenirea afecțiunilor cardiovasculare.

Mulți dintre factorii care cresc riscul de boli de inimă sunt aceiași care determină apariția bolii Alzheimer sau a demenței: hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, greutatea în exces și diabetul.

Studiile au demonstrat că dieta mediteraneeană, bazată pe consumul de alimente bogate în grăsimi sănătoase și evitarea grăsimilor saturate, poate reduce semnificativ riscul de deces cauzat de boli cardiace sau accident vascular cerebral. De asemenea, regimul mediteraneeam a fost asociat și cu un risc mai mic de dezvoltare a bolii Alzheimer.

Mișcarea zilnică, socializarea și menținerea activității creierului, prin practicarea de jocuri care stimulează regenerarea celulelor cerebrale, sunt metode care te ajută să te bucuri mai mult de viață, dar și să ții la distanță temuta boală Alzheimer.

Surse foto: Pixabay, Pexels

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

4.5 (6)

Ti-a placut articolul? Urmareste DivaHair pe Facebook sau pe mail!

Cauta un furnizor in zona ta

Ai nevoide de un SFAT?

Adauga o intrebare la care vrei sa primesti raspuns. Comunitatea DivaHair te ajuta.

întreabă

LIKE si intra in universul divelor!