Abdomen acut: cauze, simptome, tratament

Termenul de abdomen acut este folosit adesea de medici pentru a descrie o durere abdominală severă atunci când se aplică presiune în zona respectivă. Dacă durerea apare brusc, trebuie să te prezinți imediat la medic pentru stabilirea unui diagnostic, deoarece abdomenul acut poate ascunde numeroase afecțiuni care pot pune viața în pericol și necesită tratament medical de urgență!

Starea de sănătate a pacientului care acuză dureri abdominale severe se poate deteriora rapid, în decurs de numai câteva ore. O atenție deosebită trebuie acordată persoanelor cu sistemul imunitar slăbit, vârstnicilor, copiilor și gravidelor care, pe lângă durere abdominală acută, prezintă simptome atipice în comparație cu restul categoriilor de persoane.

Întârzierea diagnosticului și a tratamentului poate crește semnificativ riscul de complicații care pot fi fatale!

Află care sunt posibilele cauze ale abdomenului acut, ce simptome sunt specifice acestei afecțiuni, complicațiile care pot apărea dacă nu te tratezi și analizele pe care medicul ți le-ar putea recomanda!

Posibile cauze ale abdomenului acut

Durerile abdominale acute pot semnala diverse probleme ale organelor interne, în funcție de zona în care sunt resimțite. Potrivit BMJ Best Practice, zona abdominală se împarte în 4 segmente:

1) Cadranul drept superior: zona ficatului și a vezicii biliare;

2) Cadranul stâng superior: zona stomacului și a duodenului;

3) Cadranul drept inferior: zona apendicelui;

4) Cadranul stâng inferior: zona colonului sigmoid.

În ordinea frecvenței, acestea sunt principalele cauze ale abdomenului acut:

Obstrucția sau ocluzia intestinală - poate fi cauzată de: încarcerarea herniei, volvulus (o buclă a intestinului este răsucită de-a lungul mezenterului), calculi biliari (pietre la vezica biliară), invaginație intestinală (frecventă în special la copii) și boli inflamatorii intestinale (boala Crohn, colita ulcerativă).

Colecistita acută - reprezintă inflamația acută a vezicii biliare, cauzată de obicei de calculii biliari (pietre la fiere).

Pancreatita acută - este o afecțiune ce constă în inflamația pancreasului, ca urmare a consumului excesiv de alcool sau a prezenței calculilor biliari.

Inflamația acută a apendicelui - este considerată o urgență medicală și nu se poate trata decât prin intervenție chirurgicală.

Diverticulita acută - constă în ruperea diverticulilor și infectarea țesuturilor care înconjoară colonul.

Diverticulul Meckel - reprezintă o anomalie congenitală a tractului gastrointestinal specifică la copiii născuți cu malformații majore ale ombilicului, sistemului nervos sau cardiovascular.

Ulcer gastric sau duodenal - constă în distrugerea mucoasei gastrice sau duodenale de către acidul gastric (infecția cu Helicobacter pylori și abuzul de antiinflamatoare nonsteroidiene sunt principalele cauze ale ulcerului).

Sindromul Boerhaave (ruptura spontană de esofag) - constă în perforația esofagului apărută ca urmare a vomitatului forțat.

Boala inflamatorie pelvină - reprezintă o complicație a bolilor cu transmitere sexuală, dar și o consecință a infecțiilor cauzate de germeni care pătrund în organism în caz de avort, naștere, chiuretaj, inserarea unui sterilet.

Ruptura de chist ovarian - are loc atunci când chistul are dimensiuni crescute și poate da simptome precum durere abdominală, greață, vărsături, febră sau chiar hemoragie intraperitoneală.

Sarcina ectopică - este sarcina localizată în afara cavității uterine care, netratată, poate duce la ruptura trompei uterine și hemoragie masivă.

Fibromul uterin - reprezintă o tumoare benignă a uterului care determină apariția unor simptome precum abdomen umflat, crampe, dureri menstruale (cu cât fibroamele sunt mai mari și mai multe, cu atât simptomele se resimt mai puternic).

Torsiune ovariană - se referă la rotația ovarului într-un anumit grad astfel încât artera și vena ovariană se blochează.

Endometrioza - o afecțiune ginecologică de care suferă o femeie din zece și care constă în creșterea anormală a celulelor endometriale în afara cavității uterine.

Siclemia (anemia cu celule în seceră) - este o tulburare genetică a sângelui în care hematiile, care transportă oxigenul în organism, se dezvoltă anormal.

Colita ischemică - constă în afectarea de natură vasculară a colonului, patologie frecventă la vârstnici, dar care poate apărea și în rândul tinerilor.

Infarct splenic - reprezintă necrozarea țesutului unei părți din splină, cauzată de un blocaj vascular ce sistează alimentarea cu oxigen a splinei.

Ruptura de anevrism aortic abdominal - afectează una din 12 persoane, îndeosebi vârstnici, de sex masculin, fumători, obezi și/sau diabetici.

Sindromul Budd-Chiari (boala hepatică veno-ocluzivă) - reprezintă obstrucția venelor hepatice, cauzată adesea de extinderea tumorilor hepatice.

Gastroenterita - este o inflamație a stomacului și intestinului care cauzează diaree, dureri abdominale, vărsături și febră.

Hematomul peretelui abdominal - este cauzat de un traumatism la nivelul abdomenului.

Colita infecțioasă - este o inflamație a mucoasei colonului, cauzată de ingerarea unor bacterii precum Campylobacter, Shigella, E. coli sau Salmonella.

Abces hepatic - reprezintă o colecție de puroi în ficat, cauzată de obicei de infecții generalizate.

Hepatita - este o boală infecțioasă a ficatului, cauzată de virusul hepatitic ce poate fi introdus în organism prin sânge sau accidental.

Enterocolita neutropenică (tiflita)- este o afecțiune inflamatorie gravă a intestinului, cauzată de stagnarea pe termen lung a fecalelor în cecum, care favorizează înmulțirea bacteriilor, dar și de medicamentele utilizate frecvent în chimioterapie.

Sindromul Fitz-Hugh Curtis - reprezintă complicația hepatică a infecțiilor cauzate de bacterii transmisibile pe cale sexuală, precum Chlamydia trachomatis și Neisseria gonorrhoeae.

Sindromul uremic - este o complicație gravă ce apare la pacienții cu insuficiență renală acută și constă în creșterea exagerată a cantității de uree din sânge, care nu poate fi eliminată de rinichiul bolnav, astfel că se acumulează în organism niveluri crescute de toxine.

Cetoacidoza diabetică - apare atunci când organismul nu poate produce suficientă insulină și reprezintă o complicație gravă a diabetului, care poate pune în pericol viața bolnavului.

Insuficiența corticosuprarenală acută (criza addisoniană) - este o afecțiune cauzată de hemoragiile survenite în urma tratamentului cu anticoagulante, embolie, tromboza venei suprarenale sau în cursul infecțiilor severe cu meningococi.

Hipercalcemia - reprezintă o afecțiune caracterizată prin creșterea anormală a nivelului de calciu în sânge.

Porfiria - este o maladie genetică ereditară foarte rară a sângelui.

Febra mediteraneeană familială - este o boală autoinflamatorie ereditară cauzată de mutații ale genei MEFV, care evoluează cu episoade scurte (ore-zile) de peritonită, pleurită, pericardită şi artrită, însoțite de regulă de febră.

Intoxicație cu mercur, arsenic sau plumb - se produce de obicei accidental, prin ingestie sau inhalație, în rândul persoanelor care lucrează în domeniul industrial și nu se protejează corespunzător.

Sevrajul cauzat de dependența de droguri - se manifestă după oprirea administrării drogului la câteva ore și poate duce chiar la deces.

Torsiunea testiculară - reprezintă răsucirea cordonului prin care testiculul este legat de abdomen, blocarea aportului de sânge ce vine la testicul și consecutiv infarctizarea și necroza în timp a acestuia.

Pietre la rinichi - se numără printre cele mai frecvente tulburări ale tractului urinar și se dezvoltă în rinichi atunci când urina devine prea concentrată.

Pielonefrita - este o infecție a rinichilor cauzată în principal de bacteria E. coli.

Enterita radică - constă în inflamația intestinelor și este o reacție adversă la ședințele repetate de radioterapie în zona abdominală sau pelviană.

Înțepăturile de păianjeni - în special văduva neagră este periculoasă, deoarece veninul acestei specii este foate toxic, putând da simptome precum durere locală foarte intensă, dureri acute de cap, dureri abdominale, crampe musculare, transpiraţii şi greţuri.

Ce simptome sunt asociate cu abdomenul acut

Pe lângă durere, pacienții pot prezenta simptome specifice afecțiunilor menționate mai sus. Acestea includ:

• Vărsături      
• Oprirea tranzitului intestinal
• Respirație îngreunată
• Lipsa poftei de mâncare
• Scădere în greutate
• Îngălbenirea pielii și a porțiunii albe a ochiului (icter)
• Urina tulbure, de culoare închisă sau care prezintă urme de sânge
• Scaune deschise la culoare
• Febră
• Frisoane
• Diaree
• Constipație
• Balonare
• Gust metalic în gură
• Sângerări menstruale neregulate
• Dureri de spate
• Tulburări de vedere
• Oboseală accentuată
• Slăbiciune musculară

Când trebuie să te prezinți urgent la medic

Abdomenul acut este o urgență medicală! Trebuie să soliciți imediat ajutor medical de specialitate dacă:

- durerea abdominală apare brusc și este foarte puternică;

- apar umflături la nivelul abdomenului;

- ai febră și apar tulburări de percepție, orientare, raționament și memorie;

- prezinți simptome de distensie abdominală (creșterea în volum a abdomenului, dureri abdominale severe);

- tensiunea este scăzută;

- ritmul bătăilor inimii este accelerat.

Ce complicații pot apărea dacă abdomenul acut nu este tratat

Dacă nu se descoperă în scurt timp cauza durerilor abdominale acute și nu se iau măsuri, există riscul agravării unor afecțiuni. De exemplu, întârzierea operației de apendicită poate duce la apariția peritonitei, o problemă gravă de sănătate care, netratată la timp, duce la septicemie și deces.

O altă complicație a descoperirii tardive a cauzei abdomenului acut poate fi deshidratarea, o consecință frecventă a gastroenteritei, care poate duce la insuficiență renală, hipotensiune arterială, convulsii și chiar infarct. De asemenea, pietrele la rinichi netratate pot duce la apariția de abcese renale, infecții sau chiar pierderea rinichiului.

Infecțiile urinare, endometrioza și chisturile ovariene sunt, de asemenea, posibile cauze ale abdomenului acut care, netratate, afectează major funcția de reproducere. Cu alte cuvinte, astfel de afecțiuni lăsate netratate duc la infertilitate.

Ce analize sunt necesare pentru depistarea cauzei abdomenului acut

Investigațiile medicale sunt recomandate abia după efectuarea examenului clinic.

Acesta constă în întrebări pe care medicul i le adresează pacientului, de tipul:

• „Unde te doare mai exact?”
• „Când au apărut durerile și în ce context?”
• „Ce alte simptome ai?”
• „Care este poziția în care te simți mai confortabil?”
• „În ce situație se agravează durerea?”
• „Ce alte afecțiuni ai?”
• „Ai luat medicamente pentru calmarea durerii?”
• „Urmezi un tratament pentru o anumită afecțiune?”
• „Când ai avut ultima menstruație?”

Răspunsurile tale îl pot ajuta pe medic să ajungă la un diagnostic provizoriu, confirmat sau infirmat ulterior prin analize specifice.

De asemenea, medicul va efectua un examen fizic, care include: evaluarea semnelor vitale (măsurarea tensiunii arteriale și a temperaturii corpului), palparea zonei dureroase, observarea regiunilor tumefiate (umflate), auscultația abdomenului (care poate ajuta la depistarea zgomotelor anormale sau a absenței acestora) și tușeul rectal.

În funcție de rezultatele obținute în urma examenului clinic, medicul ar putea recomanda una sau mai multe din analizele următoare:

• hemoleucograma cu determinarea proteinei C-reactive
• teste hepatice
• analiza urinei
• testul beta HCG
• radiografia toracică
• radiografia abdominală în decubit dorsal sau ostostatism
• ecografie abdominală
• electrocardiogramă
• examinare CT abdominală
• angiografie

Cum se tratează abdomenul acut

Opțiunile de tratament pentru abdomnul acut variază în funcție de cauza descoperită în urma analizelor. Pentru înlăturarea anxietății și disconfortului, medicul ar putea recomanda administrarea de doze moderate de analgezice, însă unii specialiști nu sunt de acord cu această practică, deoarece consideră că medicamentele maschează simptomele ce pot ajuta la stabilirea diagnosticului.