Fumatul, vârsta înaintată, consumul excesiv de cafea sau băuturi energizante, tensiunea arterială crescută și loviturile la cap sunt doar câteva dintre cauzele unui anevrism cerebral. Potrivit statisticilor Fundației Brain Aneurym, se estimează că o persoană din 50 suferă de un anevrism cerebral. La nivel mondial, peste 500.000 de oameni mor anual din cauza unui anevrism cerebral, iar aproape jumătate dintre victime au sub 50 de ani.
Această afecțiune reprezintă o dilatație anormală a arterelor care alimentează creierul cu sânge, ce poate lua naștere din cauza unor puncte slabe din peretele arterial.
În lipsa unui tratament medical de specialitate, anevrismul cerebral poate duce în scurt timp la atac cerebral, leziuni permanente la nivelul creierului sau chiar deces.
Majoritatea cazurilor de anevrism cerebral se produc fără rupturi, iar simptomele lipsesc sau sunt nesemnificative. În schimb, ruptura anevrismală, numită și hemoragie subarahoidiană, este brutală și poate cauza leziuni grave la nivelul creierului, fiind necesară intervenția medicală de urgență.
Află care sunt cauzele anevrismului cerebral, semnalele de alarmă care ar putea indica o problemă, analizele ce ajută la stabilirea diagnosticului, metodele de tratament și de prevenție ale acestei afecțiuni.
Simptomele anevrismului cerebral
Majoritatea anevrismelor cerebrale nu prezintă rupturi și nu dau simptome îngrijorătoare, fiind descoperite în urma examenelor medicale de rutină, scrie healthline.com. Durerile de cap sau cele retroorbitale (resimțite în spatele ochilor), tulburările de vedere și amețeala sunt posibile simptome care pot apărea în cazul unui anevrism cerebral fără ruptură.
În schimb, atunci când un anevrism se rupe, pot apărea diverse manifestări, cauzate de sângele care creează presiune pe diverse regiuni din creier. În astfel de situații, persoana se poate confrunta cu:
- Dureri puternice de cap, apărute din senin;
- Sensibilitate la lumină (fotosensibilitate);
- Vedere încețoșată;
- Gât înțepenit;
- Căderea parțială sau totală a pleoapelor;
- Convulsii (mișcări necontrolate ale musculaturii corpului);
- Senzație de greață și vărsături;
- Dificultăți de limbaj (vorbirea neclară, înceată, răgușită, bâlbâită sau rapidă);
- Tulburări de mișcare (incapacitatea de menținere a echilibrului, imposibilitatea de a călca, mers târâit etc.);
- Pierderea conștienței.
Dacă prezinți unul sau mai multe dintre simptomele descrise mai sus, solicită îngrijire medicală de urgență!
Care sunt cauzele apariției unui anevrism cerebral
Anevrismul cerebral se poate dezvolta ca urmare a îngroșării arterelor care alimentează creierul cu sânge și oxigen, afecțiune numită ateroscleroză (specifică persoanelor vârstnice și celor care au un nivel crescut de colesterol în organism), dar și din cauza unor boli moștenite sau a loviturilor puternice la cap.
Potrivit webmd.com, boala polichistică renală și sindromul Marfan sunt două afecțiuni moștenite care favorizează apariția anevrismului cerebral. Cea dintâi afectează funcția rinichilor, ducând mai departe la hipertensiune arterială, principala cauză a anevrismului cerebral, iar a doua se manifestă prin mutații genetice care pot deteriora arterele ce alimentează creierul cu sânge.
De asemenea, anumiți factori de risc pot crește riscul de apariție a unui anevrism cerebral sau de rupere a acestuia.
Potrivit unui studiu publicat în revista științifică Stroke, de vină pentru dezvoltarea sau ruperea unui anevrism cerebral pot fi:
- hipertensiunea arterială care nu este ținută sub control cu medicamente specifice
- exercițiile fizice intense
- consumul excesiv de cafea, alcool sau băuturi energizante
- stresul pe termen lung și crizele de furie
- consumul de droguri, în special de cocaină
- fumatul
- istoricul familial (cei care au în familie cazuri de anevrism cerebral sunt mai expuși riscului de a dezvolta această afecțiune)
- un anevrism cerebral anterior
- rasa (în cazul afro-americanilor, există o incidență mai mare de anevrism cerebral)
- sexul (femeile sunt mai predispuse la apariția anevrismului cerebral și a rupturii acestuia, din cauza nivelului scăzut de estrogen)
Analize care pot depista un anevrism cerebral
Anevrismul cerebral poate fi diagnosticat cu ajutorul unor teste precum: tomografia computerizată (poate depista și ruptura unui anevrism cerebral), angiografia CT coronariană (o investigație care permite aprecierea depozitelor de calciu din artere și prezența stenozei), angiografia prin rezonanță magnetică (o examinare bidimensională și tridimensională a vaselor de sânge) sau angiografia cerebrală (metodă utilizată în special pentru localizarea anevrismelor de mici dimensiuni, sub 5 milimetri).
Cum se tratează anevrismul cerebral
Tratamentul anevrismului cerebral depinde de: mărime, localizare și grad de severitate. De asemenea, vârsta pacientului și starea lui generală de sănătate pot influența decizia medicului în privința unui tratament adecvat.
În cazul anevrismului cerebral fără ruptură mai mic de 10 milimetri, intervenția chirurgicală pe creier este riscantă, așa că opțiunile de tratament presupun adesea observarea pacientului și, uneori, administrarea de medicamente care țin sub control tensiunea arterială.
Dacă un anevrism este mare și produce simptome grave, medicul poate realiza fie o embolizare endovasculară (un tratament noninvaziv realizat prin interiorul vaselor, care realizează un fel de „plombare” a anevrismului, pentru a evita pătrunderea sângelui și potențialul de rupere al acestuia), fie un clipping anevrismal (care presupune introducerea unui clips metalic în jurul anevrismului, astfel încât să fie întreruptă alimentarea cu sânge a acestuia).
Cum poate fi prevenit anevrismul cerebral
Deși în cazul anevrismului există factori ce nu pot fi preveniți, cum ar fi vârsta, sexul, rasa ori bolile genetice, anumite modificări în stilul de viață pot reduce semnificativ riscul de apariție a acestei afecțiuni.
Renunțarea la fumat, alimentația bogată în fructe, legume, cereale integrale, carne slabă și lactate cu conținut redus de grăsime, menținerea tensiunii arteriale și a colesterolului în limitele normale, mișcarea zilnică și analizele periodice sunt măsuri pe care le poți lua pentru a preveni apariția unui anevrism cerebral.
Urmareste-ne pe Google News
