Rolul rinichilor în organism este să filtreze sângele și să elimine toxinele din corp. Rinichii trimit toxinele la vezica urinară, care le eliberează mai departe prin urină. Blocajul renal apare atunci când rinichii își pierd capacitatea de a filtra și elimina toxinele din organism. Atunci când rinichii nu-și mai pot îndeplini funcția obișnuită, corpul devine supraîncărcat cu toxine, iar în cazuri mai complicate, viața pacientului poate fi în pericol.
Cauzele apariției blocajului renal
Blocajul renal poate apărea la persoane care au deja probleme grave de sănătate sau care au suferit intervenții chirurgicale. De obicei, factorii de risc care favorizează apariția blocajului renal sunt:
1. Administrarea anumitor medicamente toxice pentru rinichi: antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, naproxen), antibiotice (aminoglicozide, gentamicină, tobramicină), medicamente care conțin iod etc.
2. Deshidratarea severă. Atunci când se pierde prea multă apă din corp, organele, celulele și țesuturile nu funcționează așa cum ar trebui, ceea ce poate duce la complicații severe.
3. Hemoragia severă - aceasta poate fi cauzată de traumatisme sau intervenții chirurgicale.
4. Vârsta înaintată. După vârsta de 35 de ani, rinichii încep să scadă în dimensiuni, iar până la 80 de ani rămâne funcţională aproximativ 30% din masa lor.
5. Sexul - de obicei, bărbații au un risc mai mare de a suferi de această boală, în comparație cu femeile.
6. Anumite boli acute sau cronice:
- Diabetul zaharat. Nivelurile crescute ale glicemiei din sânge duc la deteriorarea vaselor sanguine din rinichi, ceea ce poate favoriza blocajul renal.
- Hipertensiunea arterială. Suprasolicitarea pereților arteriali duce în timp la deteriorarea vaselor de sânge din întreg organismul, inclusiv a celor din organe vitale, precum rinichi, inimă şi creier, ceea ce poate crește riscul de complicaţii, precum boli cardiace, accidente vasculare cerebrale şi blocaj renal.
- Hidronefroza. Aceasta este o afecțiune care apare în mod obișnuit atunci când un rinichi se inflamează din cauza faptului că urina nu reușește să se scurgă corect de la rinichi la vezică. Hidronefroza poate apărea ca urmare a obstrucției tractului urinar, a ureterelor, tuburile care fac legătura între rinichi și vezică urinară. Dacă hidronefroza nu este tratată la timp, poate avea complicații destul de grave, printre care și blocajul renal.
- Bolile autoimune, precum lupusul sau sclerodermia. În cazul bolilor autoimune, sistemul imunitar al organismului atacă rinichii pentru că îi consideră pe aceștia ca fiind corpuri/țesuturi străine.
Blocaj renal: simptome
La debutul bolii, simptomele sunt minore și pot fi trecute ușor cu vederea. De multe ori, simptomele se dezvoltă în timp, mai ales dacă leziunile renale progresează lent. Atunci când apar, simptomele blocajului renal pot consta în:
- Jet urinar slab
- Sânge în urină
- Umflarea picioarelor și a gleznelor, din cauza retenției de lichide în țesuturi
- Respirație dificilă
- Somnolență excesivă sau oboseală constantă
- Tulburări ale somnului
- Senzație de greață persistentă și amețeală
- Durere sau presiune în piept
- Crampe musculare
- Confuzie, anxietate și neliniște
În cazurile severe, blocajul renal se poate manifesta prin convulsii, aritmie cardiacă sau chiar comă.
Cum se pune diagnosticul de blocaj renal
Există diverse teste de laborator pe care medicul specialist le poate efectua pentru a stabili diagnosticul de blocaj renal:
Teste de urină. În cazul unui blocaj renal, aceste teste vor indica anumite anomalii, precum un nivel anormal de mare de proteine în urină.
Teste de sânge. Ele măsoară nivelurile substanțelor care sunt filtrate de rinichi, cum ar fi azotul de uree și creatinina. O creștere rapidă a acestor niveluri poate indica insuficiența renală acută. Tot prin analize de sânge se calculează și Rata Filtrării Glomerulare (RFG), care evaluează funcția renală.
Ecografie. Prin ecografie, medicul își poate da seama de forma și structura rinichilor și poate vedea totodată o eventuală obstrucție a căilor urinare ce poate cauza blocajul renal.
Tomografia computerizată (CT) și rezonanța magnetică nucleară (RMN). Aceste analize complexe permit vizualizarea în detaliu a organelor interne, inclusiv a rinichilor.
Biopsia renală. Probele de țesut pot identifica depozite de calciu, cicatrizări sau diverse bacterii la nivelul rinichilor.
Cele mai eficiente tratamente pentru blocajul renal
Tratamentul depinde de cauza blocajului renal, scopul fiind acela de a restabili funcția normală a rinichilor. Cele mai frecvente tratamente constau în:
Dietă sănătoasă
Scopul dietei este să reducă toxinele din alimente pe care rinichii sunt nevoiți să le elimine. De obicei, este recomandată o dietă bogată în carbohidrați și săracă în proteine, sare și potasiu.
Atunci când rinichii nu mai funcțiunează normal, în corp se acumulează diverse toxine și lichide, care pot afecta inima, oasele sau pot cauza și alte probleme de sănătate. Pentru a evita excesul acestor toxine și lichide în organism, este nevoie de o dietă strictă. Cât de strictă este această dietă depinde de stadiul afecțiunii rinichilor. În stadiul de debut al bolii, este posibil să nu fie nevoie de niciun fel de restricție alimentară, însă, pe măsură ce boala se agravează, este posibil ca doctorul să recomande o doză mai mare de potasiu, fosfor și lichide.
Potasiul este un mineral care se găsește în aproape toate alimentele. Corpul are nevoie de potasiu pentru a pune mușchii în funcțiune, însă excesul poate fi periculos. Când rinichii nu funcționează, în organism se poate acumula fie prea mult potasiu, fie poate exista o carență de acest mineral. Acest dezechilibru poate provoca dureri musculare, aritmii cardiace sau slăbiciune musculară. Din această cauză, e foarte important ca nivelul de potasiu din organism să fie restabilit, așadar întreabă doctorul care este doza optimă de potasiu pe care trebuie s-o consumi.
Mai jos ai o listă cu alimente care conțin potasiu, unele în cantități mai mici, altele în cantități mai mari.
Alimente cu un nivel redus de potasiu:
- Fructe: mere, merișoare, struguri, ananas și căpșune
- Legume: conopidă, ceapă, ardei, ridichi, dovlecei, salată verde
- Altele: tortilla, pâine albă, carne de vită și pui, orez alb
Alimente cu un nivel ridicat de potasiu:
- Fructe: avocado, banane, pepene, portocale, prune și stafide
- Legume: anghinare, dovleac, spanac, cartofi și roșii
- Altele: produse de tărâțe și granola, orez brun
Este posibil ca medicul să-ți recomande un medicament numit liant de potasiu care-ți ajută organismul să scape de potasiul suplimentar din corp.
Fosforul se găsește și el în aproape toate alimentele și te ajută să-ți mențină oasele sănătoase (alături de calciu și vitamina D). Rinichii sănătoși știu să păstreze cantitatea optimă de fosfor în corp. Atunci când rinichii nu mai funcționează bine, prea mult fosfor se poate acumula în sânge, slăbind oasele și făcându-le să se rupă ușor.
În funcție de gravitatea afecțiunii, doctorul îți va recomanda un medicament numit liant de fosfor. Cu toate acestea, este important să știi ce alimente să mănânci pentru a limita cantitatea de fosfor din organism. Mai jos ai o listă cu alimente care conțin fosfor, în cantități mai mici sau mai mari.
Alimente cu un nivel redus de fosfor:
- Pâine italiană sau franțuzească
- Cereale de porumb sau orez
- Popcorn nesărat
- Băuturi carbogazoase deschise la culoare
- Limonadă
Alimente cu un nivel ridicat de fosfor:
- Pâine cu cereale integrale
- Cereale de tărâțe și ovăz
- Nuci și semințe de floarea-soarelui
- Băuturi carbogazoase închise la culoare (coca-cola)
Atunci când ai o boală renală, cantitatea de lichide pe care o consumi nu trebuie să fie foarte mare. Rinichii care nu funcționează bine nu pot elimina ușor lichidele din corp, iar asta poate provoca hipertensiune arterială, inflamații și insuficiență cardiacă. De asemenea, lichidul se poate acumula în jurul plămânilor și poate îngreuna respirația.
În funcție de stadiul bolii renale, doctorul îți va recomanda să limitezi cantitatea de lichide pe care o consumi. De asemenea, va fi nevoie să consumi cu moderație anumite alimente care conțin multă apă, cum sunt supele sau ciorbele, înghețata, diverse fructe și legume.
Ca să-ți fie mai ușor să urmărești cantitatea de lichide pe care o consumi, e bine să bei din căni mici și să limitezi consumul de sare și alimente sărate. Pentru a rezista senzației de sete, poți să mesteci gumă, îți poți clăti gura cu apă sau poți consuma o bucată de gheață care să ți se topească în gură, poți mesteca mentă sau bomboane tari (sunt recomandate bomboanele fără zahăr, mai ales dacă ai diabet).
Medicamente
Este posibil ca medicul să prescrie antibiotice pentru tratarea sau prevenirea infecțiilor, dar și diuretice, care ajută rinichii să elimine lichidul reținut în corp. De asemenea, pot fi recomandate suplimente cu calciu pentru a preveni creșterea nivelului de potasiu sau injecții cu insulină care să țină sub control glicemia din sânge.
Ca tratament suplimentar, medicul poate recomanda vitamina D, acid folic și fier, pentru a evita unele efecte adverse care pot apărea în blocajul renal, și anume anemie sau diverse boli ale oaselor.
Dializa
Dializa îndeplinește funcția rinichilor și constă în redirecționarea sângelui din corp către un dispozitiv care filtrează toxinele și întoarce sângele curat înapoi în organism. Această procedură este indicată în cazul în care rinichii sunt grav afectați, producția de urină este foarte redusă sau dacă pacientul dezvoltă pericardită (o inflamație a pericardului, o membrană asemănătoare unui sac care învelește inima).
De multe ori, dializa poate fi necesară pentru o scurtă perioadă, până când funcția rinichilor revine la normal, dar există și cazuri mai grave în care dializa va fi necesară pentru tot restul vieții. Chiar dacă vei avea nevoie de dializă, poți avea parte de o viață normală, atât timp cât ții o dietă strictă și respecți întocmai tratamentul. Este important de știut faptul că dializa nu vindecă complet rinichii, ci doar ameliorează simptomele.
Sunt două tipuri de dializă, și anume: hemodializă și dializă peritoneală.
Hemodializa. Aceasta este metoda prin care eliminarea deșeurilor toxice din sânge și a lichidului suplimentar se face cu ajutorul unui rinichi artificial. Pentru a direcționa sângele în rinichiul artificial, este nevoie de acces la vasele de sânge ale pacientului, iar acest lucru se realizează cu o mică intervenție chirurgicală. Aceasta este necesară pentru a se uni o arteră cu o venă și se realizează fie prin crearea unui vas mare de sânge sub piele (fistulă), fie prin introducerea unui tub de plastic moale (grefă) sub piele sau un tub îngust (cateter) într-o venă din gât. De obicei, ședințele de tratament durează 4-5 ore și sunt necesare de trei ori pe săptămână.
Dializa peritoneală. Aceasta se realizează în interiorul corpului, fără niciun contact cu sângele. Se plasează în abdomen un tub de plastic (cateter) prin care se introduce un lichid steril de dializă, cu ajutorul căruia corpul va elimina deșeurile toxice și excesul de apă. Există două tipuri de dializă peritoneală:
- Dializa peritoneală ambulatorie continuă se realizează acasă sau la serviciu și se face de 4-5 ori pe zi. Se pune un sac cu dializă în cavitatea peritoneală prin cateter, care rămâne acolo 4-5 ore înainte de a fi drenată și eliminată înapoi în pungă. Când s-a realizat schimbul, punga este aruncată. Pentru fiecare schimb se folosește o nouă pungă. În timp ce dializa este în cavitatea ta peritoneală, poți să te ocupi de activitățile obișnuite la serviciu, la școală sau acasă.
- Dializa peritoneală automată se face de obicei acasă, folosind o mașină specială numită cicler. Această procedură este similară cu dializa peritoneală ambulatorie, cu excepția faptului că există o serie de cicluri (schimburi). Fiecare ciclu durează de obicei 1-1,5 ore și se fac schimburi pe tot parcursul nopții.
Transplant de rinichi
Aceasta este o soluție indicată pacienților cu boli grave de rinichi și se poate face transplant de la un donator sănătos și compatibil.
Transplantul de rinichi este o alternativă la dializă. Spre deosebire de dializă, care nu tratează definitiv boala de rinichi, ci doar ameliorează simptomele, transplantul de rinichi poate trata boala renală cronică și te ajută să ai parte de o viață normală. Este nevoie doar de un singur rinichi care să înlocuiască doi rinichi bolnavi, așadar transplantul reprezintă o variantă de luat în calcul.
În comparație cu dializa, avantajele transplantului de rinichi sunt:
- o calitate superioară a vieții
- risc mai mic de deces
- mai puține restricții alimentare
- un cost de tratament mai redus
Eligibilitate transplant de rinichi
Totuși, există persoane care nu pot beneficia de transplant de rinichi, această procedură fiind pentru ei mai riscantă decât dializa. Așadar, nu sunt eligibile pentru transplantul de rinichi persoanele care:
- au o vârstă înaintată
- suferă de boli cardiace severe
- au în prezent sau au avut în trecut cancer
- suferă de boli mintale
- consumă alcool sau droguri
Dacă nu este disponibil un donator viu compatibil, numele tău poate fi plasat pe lista de așteptare a transplantului de rinichi pentru a primi un rinichi de la un donator decedat. Perioada până când vei primi un rinichi compatibil poate dura de la câteva luni până la câțiva ani. Factorii de care depinde perioada de așteptare a unui transplant sunt:
- gradul de compatibilitate dintre tine și donator
- perioada în care ai făcut dializă
- lista de așteptare a transplantului
- supraviețuirea preconizată după transplant
Blocajul renal este o afecțiune care, dacă nu este tratată la timp, poate pune în pericol viața pacientului. Dacă prezinți simptome dintre cele prezentate mai sus, îți recomandăm să mergi la medic. Cu un tratament adecvat, șansele de recuperare sunt mari și poți duce o viață normală.
Urmareste-ne pe Google News
