Boli pe care le ascunde sughițul

Sughițul reprezintă o serie repetitivă și incontrolabilă de contracții ale diafragmei, mușchiul care se află sub plămâni și care marchează granița dintre piept și abdomen. Diafragma controlează respirația. Atunci când aceasta se contractă, plămânii primesc oxigen. Când diafragma se relaxează, plămânii eliberează dioxid de carbon.

Dacă diafragma se contractă fără ritm, începem să sughițăm. Fiecare spasm al diafragmei face ca laringele și corzile vocale să se închidă brusc, ceea ce determină ca o cantitate mare de aer să intre în plămâni. În acest caz, corpul tău reacționează cu sunetul specific sughițului.

Nu există nicio cale de a anticipa sughițul. Cele mai multe cauze ale sughițului apar și dispar brusc, fără un motiv specific. De obicei, episoadele de sughiț durează doar câteva minute. Sughițul care durează mai mult de 48 de ore este considerat a fi un sughiț persistent. Cel care durează mai mult 2 luni este greu de controlat și dificil de oprit. Află mai jos care sunt bolile pe care le poate dezvălui nevinovatul sughiț!

Iată care sunt bolile pe care le ascunde sughițul!

Există multe cauze ale sughițului. De obicei, sughițul apare din motive ce țin de modul în care mănânci, dar și de cum înghiți.

Cele mai comune cauze ale sughițului scurt sunt:

- mâncatul în exces;

- consumul de alimente picante;

- consumul de alcool;

- consumul de băuturi carbogazoase;

- mâncarea prea rece sau prea caldă;

- schimbarea bruscă de temperatură;

- înghițirea de aer în timpul mestecării de gumă;

- stresul emoțional;

- înghițirea de aer.

Sughițul care durează mai mult de 48 de ore este un sughiț persistent și poate fi cauzat de o rană sau de o iritație a nervului vag sau a celui frenic. Acești doi nervi controlează mișcările diafragmei și pot fi afectați de:

- iritații ale timpanului;

- iritație a gâtului;

- mărirea glandei tiroidiene;

- boala de reflux gastroesofagian;

- tumoare esofagiană sau chist.

Alte cauze ale sughițului pot implica sistemul nervos central, adică coloana vertebrală și creierul. Atunci când sistemul este afectat, corpul începe să piardă abilitatea de a controla sughițul. Afecțiunile pe termen lung ce pot conduce la sughiț persistent includ:

- atac cerebral;

- scleroză multiplă;

- tumori;

- meningită și encefalită;

 - traume cerebrale și răni ale creierului;

- hidrocefalie;

- infecții ale creierului.

Nu în ultimul rând, sughițul care durează perioade lungi de timp poate fi cauzat de:

- consumul excesiv de alcool;

- fumat;

- o reacție alergică la anestezie;

- anumite medicamente, inclusiv steroizi și tranchilizante;

- diabet;

- un dezechilibru electrolitic;

- boli de rinichi;

- malformații arterio-venoase;

- cancer și tratamente chimioterapice;

- boala Parkinson.

Alteori, procedurile medicale pot cauza sughiț pe termen lung. Prin urmare, acesta poate fi provocat de proceduri folosite pentru diagnosticarea anumitor boli, precum:

- utilizarea catalizatorilor pentru a avea acces la mușchiul inimii;

- plasarea unui suport în esofag pentru a-l lărgi în cadrul unei intervenții;

- bronhoscopie;

- traheostomie.

Factori de risc în cazul sughițului

Sughițul poate să apară la orice vârstă, chiar și la fetus. Totuși, există anumiți factori care crește riscul de a sughița mai des, și anume:

- faptul că ești bărbat;

- răspunsuri mentale și emoționale intense în situații de anxietate și bucurie;

- experimentarea anesteziei totale;

- operații abdominale.

Cum se tratează sughițul

Majoritatea sughițurilor nu necesită tratament de urgență. Totuși, în cazul unui astfel de episod prelungit, viața personală poate fi afectată. Controlul medical este necesar doar în cazul unui sughiț care durează mai mult de două zile. Doctorul poate determina severitatea condiției tale, dar și eventualele cauze.

Există mai multe metode de a trata sughițul. Iată ce poți face acasă pentru a stopa această neplăcere:

- respiră într-o pungă de hârtie;

- mănâncă o linguriță de zahăr granulat;

- ține-ți respirația;

- bea un pahar de apă rece;

- ridică-ți omulețul cu o lingură;

- ghemuiește-te cu genunchii la piept și stai în această poziție pentru câteva minute;

- relaxează-te și respiră încet, menținând ritmul.

Dacă sughițul nu trece nici după 48 de ore, vorbește cu medicul tău. El îți poate sugera spălăturile gastrice sau masarea sinusului carotidian.

Atunci când cauzele nu sunt clare, doctorul poate recomanda și anumite teste, care să ajute la determinarea și depistarea unor boli. Acestea pot fi:

- teste de sânge, care să indice infecții, diabet sau boli de rinichi;

- teste de ficat;

- tomografie sau ecografie a diafragmei;

- ecocardiografie;

- endoscopie;

- bronhoscopie.

Cum previi sughițul

Nu există o metodă dovedită care să prevină complet sughițul. Totuși, dacă sughiți frecvent, poți reduce expunerea la factorii declanșatori. Ține cont de aceste sfaturi pentru a diminua posibilitatea apariției sughițului:

- nu mânca în exces;

- evită băuturile carbogazoase;

- protejează-te de schimbările bruște de temperatură;

- nu consuma alcool;

- păstrează-ți calmul și evită reacțiile emoționale și fizice intense.

Deși sughițul ți se pare un lucru banal, el poate ascunde boli grave. Ține cont de informațiile oferite de noi și mergi la medic atunci când episoadele de sughiț durează mai mult de câteva ore!