Lupus: cauze, simptome, tratament

Lupus este o afecțiune cronică inflamatoare a țesutului conjunctiv, care apare atunci când sistemul imunitar începe să atace propriile țesuturi și organe. Inflamația provocată de lupus poate afecta numeroase sisteme ale organismului, inclusiv articulațiile, pielea, rinichii, celulele sângelui, creierul, inima și plămânii. Află în cele ce urmează care sunt cauzele, simptomele și tratamentul lupusului!

Potrivit webmd.com, 9 din 10 persoane diagnosticate cu lupus sunt femei, de obicei cu vârste cuprinse între 15 și 44 de ani. Incidența bolii este mai ridicată în rândul africanilor, asiaticilor, afro-americanilor, în timp ce persoanele albe (caucazienii) sunt mai puțin expuse riscului de a dezvolta boala lupus, potrivit aceleiași surse.

Lupusul poate fi destul de greu de diagnosticat, deoarece semnele și simptomele seamănă cu ale altor boli comune.

Simptomele distinctive ale bolii lupus pot indica prezența clară a afecțiunii, însă acestea nu apar în toate cazurile. Anumite persoane sunt mai predispuse în a dezvolta această boală, care poate fi declanșată de anumite infecții, medicamente sau chiar de expunerea la razele UV. Deși lupusul nu poate fi vindecat complet, există tratamente care pot ține sub control simptomele.

Tipuri de lupus

Există patru forme ale acestei boli:

Lupus eritematos sistemic (LES): această afecțiune este cea mai comună formă a bolii lupus. LES poate afecta atât țesuturile, cât și organele.

Simptomele includ:

- durere;

- oboseală;

- depresie;

- anxietate.

Lupus eritematos discoid (LED): se mai numește și lupus eritematos cutanat cronic și afectează, de obicei, doar pielea.

Simptomele includ:

- semne roșii și circulare pe piele;

- căderea părului;

- chelire parțială.

Persoanele diagnosticate cu această boală trebuie să evite expunerea la soare.

Lupus eritematos neonatal: este o boală autoimună rară, care apare la naștere. Cauzele exacte ale apariției acestei boli nu se cunosc, însă cercetătorii presupun că anumiți anticorpi transmiși de la mamă la făt prin placentă joacă un rol important în acest sens.

Simptomele includ:

- iritația pe față (în formă de fluture) specifică lupusului;

- erupții cutanate;

- boli de ficat;

- boli congenitale ale inimii;

- alte afectiuni legate de circulația sângelui și de coagularea acestuia.

Lupus indus medicamentos: peste 100 de medicamente sunt cunoscute ca fiind declanșatoare ale simptomelor lupusului. Această boală stagnează atunci când se oprește administrarea medicamentelor sau se schimbă schema de tratament, după sfatul medicului.

Simptomele includ:

- dureri musculare;

- oboseală;

- erupții cutanate;

- febră;

- hepatosplenomegalie (ficat mărit, splină mărită);

- adenopatie (inflamarea și mărirea volumului ganglionilor limfatici situați pe părțile laterale ale gâtului);

- serozită, o inflamație a membranei seroase (inflamație a pleurei sau a pericardului seros).

Lupus: cauze

Lupusul apare atunci când sistemul imunitar atacă țesutul sănătos din organism. Cercetătorii încă nu au găsit cauzele exacte ale acestei afecțiuni. Se consideră că genetica și mediul sunt factori declanșatori ai acestei boli autoimune. Se pare că persoanele care moștenesc această predispoziție pot dezvolta boala atunci când intră în contact cu:

• Razele soarelui: expunerea la soare poate duce la afecțiuni ale pielii specifice bolii lupus, dar și la declanșarea unor leziuni interne;
• Infecții: faptul că ai o infecție poate declanșa sau accentua boala;
• Medicamente: lupusul poate fi declanșat și de anumite tipuri de medicamente anticonvulsivante, pentru controlarea presiunii sângelui, dar și antibiotice. Simptomele bolii dispar de obicei atunci când aceste medicamente nu mai sunt administrate.

Simptomele lupusului

Simptomele și semnele acestei boli pot să apară brusc sau să se dezvolte lent, pot fi ușoare sau severe, temporare sau permanente. Majoritatea bolnavilor au episoade când simptomele se înrăutățesc, iar mai apoi se ameliorează și dispar complet.

Semnele și simptomele depind de modul în care organismul este afectat de boală. Cele mai comune semne și simptome apar, așa cum vei vedea în filmulețul de mai jos, la mai multe nivele, cum ar fi epiderma, podoaba capilară, sistemele articular și musculos, plămâni, rinichi, inimă. Multe dintre simptome apar și în alte afecțiuni, cum ar fi boala Lyme, fibromialgie, artrită reumatoidă, distiroidii, diabet, afecțiuni ale plămânilor, inimii, oaselor. Toate aceste asemănări i-au făcut pe specialiști să denumească lupusul „boala cu 1000 de fețe” sau „marele imitator”. 

Leziuni cutanate în formă de fluture

Lupusul poate provoca apariția unor iritații la nivelul pielii la aproximativ două treimi dintre persoanele afectate. Iritația în formă de fluture caracteristică bolii poate să apară pe obraji și pe nas și este întâlnită la aproximativ o treime dintre pacienți, pe când unul din cinci pacienți are inflamații bucale. De asemenea, urticariile și deschiderea sau închiderea la culoare a pielii în anumite locuri sunt simptome care pot să apară la persoanele bolnave.

Febră și oboseală

Febra este un simptom comun în cazul pacienților cu lupus. Aceasta apare și dispare în funcție de activitatea bolii, iar intermitența care există este considerată normală. Persoanele care iau doze mari de aspirină, antiinflamatoare sau corticosteroizi pot masca această manifestare a bolii, însă acest lucru nu înseamnă că nu există. Cei care au lupus sunt mult mai predispuși infecțiilor decât persoanele sănătoase. De aceea, aceștia trebuie să își verifice des temperatura, deoarece febra este un semn al apariției unei infecții sau al unui episod de manifestare a lupusului.

90% dintre pacienții cu lupus experimentează o stare generală de oboseală într-un anumit stadiu al bolii, conform hopkinslupus.org, din cauză că boala afectează toate funcțiile corpului. Deși lupusul slăbește organismul, persoanele bolnave sunt sfătuite să facă mișcare moderată, pentru a crește nivelul de energie.

Dureri articulare

Durerea la încheieturi și inflamarea acestora (artrita) sunt cele mai comune semne manifestate la nivelul articulațiilor. Nouă din zece pacienți au dureri în zona articulațiilor brațelor, mâinilor și picioarelor. Aceste dureri ale încheieturilor, însoțite adesea de umflături (edeme), sunt mult mai severe dimineața și tind să scadă în intensitate în timpul zilei.

Inflamarea tendoanelor (tendinita)

Tendinita sau inflamarea tendoanelor apare ca urmare a deteriorării sau suprasolicitării tendoanelor, iar în cazul unei persoane care suferă de lupus, inflamațiile pot apărea la nivelul coatelor și degetelor. Acestea pot duce la boli precum cotul tenismenului sau epicondilită - o afecțiune la nivel muscular și osos care se manifestă prin dureri la nivelul cotului, dar și prin blocarea acestuia. O altă problemă care poate apărea în cazul persoanelor diagnosticate cu lupus este „degetul în resort” (trigger finger), afecțiune care duce la încleștarea degetelor. 

Căderea părului

Persoanele diagnosticate cu lupus se pot confrunta și cu căderea părului. De obicei, cădearea părului este doar temporară și poate fi tratată cu anumite medicamente pentru lupus, așa cum sunt antimalaricele și corticosteroizii, care încurajează creșterea podoabei capilare.

Dureri musculare

Durerile musculare pot apărea la două treimi dintre bolnavi. Cele mai întâlnite zone în care pot să apară aceste probleme sunt mușchii dintre umăr și gât, dar și cei dintre genunchi și coapsă. Inflamația și umflarea mușchilor sunt simptome mai puțin comune.

Inflamații ale pleurei pulmonare

Plămânii sunt protejați de o membrană subțire, numită pleură. Inflamația pleurei se numește pleurită, o boală care afectează aproximativ jumătate dintre pacienții care au lupus. Deoarece inflamația pleurei pune presiune pe plămâni, oamenii cu această afecțiune experimentează dureri în piept atunci când trag aer adânc.

Inflamații ale pericardului

Inflamația săculețului din jurul inimii, pericardul, afectează aproximativ un sfert dintre cei care au lupus. Principalele simptome ale acestei inflamații sunt durerile în piept, sub stern. Acest simptom poate fi confundat de cele mai multe ori cu afecțiuni ale inimii, precum boala arterială coronariană sau atac de cord, conform webmd.com.

Nefrită lupică

Nefrita lupică se poate dezvolta atunci când mecanismul delicat de filtrare al rinichilor se inflamează. Principalele simptome ale nefritei sunt umflarea picioarelor, a gleznelor și a tălpilor. Totuși, mai poate să apară și umflarea feței și a mâinilor. Alte simptome pot varia de la persoană la persoană și pot include: luarea în greutate, presiunea ridicată a sângelui, urină închisă la culoare, nevoia de a urina în timpul nopții. Atunci când nu este controlată, nefrita lupică poate duce la cedarea rinichilor și, implicit, la transplant.

Anemie 

Lupusul poate afecta celulele sistemului sangvin, dar și componentele sistemului care fac parte din procesul de coagulare a sângelui. Poate apărea astfel anemia. Principalele cauze ale anemiei sunt pierderile de sânge, un număr insuficient de celule roșii din sânge, dar și o rată mare de distrugere a celulelor roșii. Lupusul provoacă anemie prin reducerea numărului de celule roșii. Deoarece celulele roșii conduc oxigenul spre țesuturi, pacienții cu anemie se simt adesea obosiți. În cazul pacienților cu această boală, mai pot să apară și scăderi ale nivelului de celule albe și de trombocite.

Umflarea nodulilor limfatici

Limfadenopatia sau umflarea nodulilor limfatici poate, de asemenea, să apară în cazul pacienților diagnosticați cu lupus. Atunci când aceștia se umflă, pot fi sesizați în zona gâtului, sub bărbie, la subraț și în zona inghinală. Principalele simptome ale umflării nodulilor limfatici sunt sensibilitate și durere în aceste zone, dar și umflături de mărimea unui bob de mazăre sau mai mari.

Cefalee

Aproximativ 20% dintre pacienții cu lupus au migrene și dureri de cap sporadice. Acestea pot fi diferite de durerile specifice lupusului și pot fi tratate cu acupunctură lombară. Totuși, de cele mai multe ori, necesită o cercetare amănunțită și o examinare a vaselor de  sânge. O durere de cap cauzată de lupus este de obicei tratată cu costicosteroizi. Migrenele care nu trec prin administrarea de costicosteroizi au nevoie de o dietă specifică, pe care doar medicul o poate recomanda.

Sensibilitate crescută la lumină

Multe persoane care au lupus experimentează o „explozie” a unor simptome atunci când se expun la lumină. Cele mai comune simptome sunt apariția iritațiilor pe față, gât, mâini și picioare, dar și probleme de vedere. Sensibilitatea la lumină este cauzată de schimbările care au loc în interiorul vaselor de sânge din retină (zona sensibilă la lumină din interiorul ochiului). Atunci când vasele de sânge nu sunt alimentate corespunzător, vederea poate deveni încețoșată și poate fi agravată de expunerea la lumină, conform resources.lupus.org.

Răni la gură și nas

Rănile orale și nazale sunt unele dintre cele mai comune simptome ale lupusului, acestea apărând la aproximativ 49% dintre pacienții diagnosticați, conform lupusuk.org.uk. Rănile la gură pot să apară oriunde, însă sunt mult mai frecvente în cerul gurii. Alteori, acestea pot apărea și pe buze. Rănile nazale, pe de altă parte, apar în sept sau pe pielea care acoperă cartilajul central al nasului.

Degete și buze albastre de la frig

O treime dintre pacienți experimentează și fenomenul Raynaud, în care degetele devin palide, iar în situații de stres sau frig se învinețesc. Această afecțiune afectează vasele mici care alimentează pielea degetelor și a buzelor și țesutul subțire de sub aceasta cu sânge. Atunci când sunt expuși la frig, pacienții cu lupus pot avea degetele și buzele albastre sau palide, dar și o senzație de amorțeală și de furnicături în extremități, conform webmd.com.

Coagulare anormală a sângelui

Pacienții care au lupus pot avea probleme cu coagularea sângelui. Acest lucru est cauzat de numărul mare de anticoagulanți specifici lupusului. Persoanele care au această problemă pot avea un risc mai mare de a forma cheaguri de sânge. În pofida credinței generale, nu există riscul unei sângerări continue, conform medlineplus.go. Acești anticoagulanți mai pot să apară și dacă iei anumite medicamente, dacă ai o boală antiinflamatoare (boala Crohn sau colită ulcerativă), infecții sau anumite tumori.

Accidente vasculare și tulburări de vedere

Inflamația vaselor sangvine din creier poate cauza o serie de simptome, precum presiunea cerebrală, accidente vasculare cerebrale și tulburări de vedere.

Factori de risc

Factorii care cresc riscul de a dezvolta boala lupus sunt:

• Sexul: lupusul este mai comun în cazul femeilor;
• Vârsta: deși această boală poate afecta persoanele de orice vârstă, apare mai des la cele cu vârste între 15 și 40 de ani;
• Rasa: lupusul este mai comun în rândul persoanelor afro-americane, hispanice și asiatice.

Diagnosticarea bolii

Diagnosticarea are loc după ce persoana în cauză a sesizat apariția simptomele deja menționate. În principal, testele de sânge pot confirma prezența bolii lupus. Aceste teste includ:

Test de anticorpi antinucleari (ANA)

În detectarea lupusului testul de anticorpi antinucleari (ANA) este una dintre cele mai frecvente analize la care este supus pacientul. Anticorpii antinucleari fac parte dintr-o familie de autoanticorpi și se pot găsi în organismul persoanelor care suferă de o boală autoimună, așa cum este lupusul. Tocmai de aceea screeningul acestui tip de anticorpi este necesar. Aproximativ 95% dintre persoanele cu LES au acești anticorpi, adică rezultatul testului ANA este pozitiv. Este bine de știut că analiza mai poate ieși pozitivă și în cazul persoanelor care nu au lupus, dar au o altă boală autoimună.

Test de anticorpi anti-ADN

Prezența anticorpilor anti-ADN crește șansele de a avea LES. Acest test nu este definitoriu, deoarece nivelul ridicat de anticorpi anti-ADN mai poate fi declanșat și în cazul altor afecțiuni. Însă acest test este util pentru monitorizarea bolii. 

Test de nivel: acest test are în vedere detectarea chimicalelor asociate cu activitatea sistemului imunitar, care pot fi un semn de lupus eritematos sistemic.

În cazul în care medicul suspectează că boala îți afectează plămânii sau inima, acesta mai poate sugera și:

• Radiografie toracică, care poate dezvălui prezența unor umbre anormale ce sugerează inflamarea plămânilor sau acumularea de lichid;
• Ecocardiografie, care poate indica probleme în zona valvelor sau a altor părți ale inimii.ecor

Analiza urinei

Acest test poate indica un nivel crescut de proteine sau de celule roșii prezente în urină, simptome care pot să apară atunci când boala afectează rinichii.

Biopsie

Lupusul poate afecta rinichii în multe feluri, iar tratamentele pot varia, în funcție de gravitate. În unele cazuri, este nevoie să se testeze o mică porțiune de rinichi pentru a stabili care este cel mai bun tratament. Această mostră poate fi obținută cu ajutorul unui ac sau printr-o incizie minusculă.

Lupus: tratament

Tratamentele pentru lupus pot varia în funcție de semne și simptome. Iată care sunt cele mai comune medicamente prescrise în cazul acestei boli:

Medicamente antiinflamatorii nesteroidiene: ibuprofenul și naproxenul sodiu pot fi folosite pentru a calma durerea, umflăturile și febra cauzate de lupus. Medicamentele antiinflamatorii nesteroidiene mai puternice pot fi administrate doar cu prescripție medicală. Efectele negative ale acestor medicamente pot include sângerări ale stomacului, afecțiuni renale și o creștere a riscului de a dezvolta afecțiuni ale inimii, conform mayoclinic.org.

Medicamente antimalarie: medicamentele care sunt folosite în mod normal pentru a trata malaria pot ameliora simptomele bolii lupus. Efectele adverse pot include tulburări gastrice și, foarte rar, afecțiuni ale retinei ochiului.

Corticosteroizi: aceste medicamente pot ameliora inflamațiile produse de boala lupus, însă de cele mai multe ori au și reacții adverse, precum creșterea în greutate, osteoporoză, hipertensiune, diabet și risc crescut de infecții.

Imunosupresoare: aceste medicamente opresc funcționarea sistemului imunitar, motiv pentru care pot fi de folos în cazul bolii lupus.

Lupus: cum poți ameliora simptomele acasă

Deși nu există un leac pentru lupus, îți poți îmbunătăți stilul de viață și condiția fizică dacă faci următoarele lucruri:

Sport: mersul pe jos, înotul și mersul cu bicicleta pot preveni atrofierea mușchilor și pot scădea riscul de a face osteoporoză. Sportul poate avea un impact pozitiv și asupra dispoziției.

Odihnă: odihna este foarte importantă în cazul acestei boli, deoarece organismul este slăbit. Alternează exercițiile fizice cu sesiuni de odihnă.

Ține dietă: persoanele care au lupus trebuie să țină o dietă echilibrată, așa cum vei vedea în filmulețul de mai jos.

Evită alcoolul: în combinație cu medicamentele, alcoolul poate provoca probleme stomacale și intestinale, inclusiv ulcer.

Nu fuma: fumatul poate agrava simptomele acestei boli. Tutunul are efecte negative asupra funcționării inimii, plămânilor și stomacului.

Nu sta în soare: persoanele cu lupus pot dezvolta iritații sau alte afecțiuni ale pielii atunci când stau la soare. Toți pacienții cu lupus ar trebuie să se protejeze de soare cu ajutorul pălăriilor, al ochelarilor de soare și al cremelor solare. 

Tratează febra: febra și infecțiile trebuie tratate imediat, deoarece se pot agrava rapid.

Cere ajutor: nu trebuie să îți fie teamă să ceri ajutor atunci când boala îți slăbește organismul. De aceea, ia în considerare să participi la ședințe de grup cu pacienți care au lupus.

Lupusul este o boală autoimună gravă, care poate provoca multe probleme de sănătate. Totuși, atunci când este depistată la timp, aceasta poate fi ținută sub control cu ajutorul medicamentelor. Ține cont de aceste simptome și mergi la medic atunci când apar primele semne ale bolii!