Intervenirea unui factor care perturba descarcarea regulata a impulsurilor determina contractii neregulate ale cordului sau asa numitele aritmii. In mod normal, inima se contracta de 60-100 de ori pe minut, acest ritm fiind numit ritm sinusal normal, modificarile sale fiind: tahicardia sinusala, atunci cand ritmul creste si bradicardia sinusala, aunci cand ritmul scade sub valorile normale.
Cauzele tulburarilor de ritm cardiac
Exista multe tipuri de aritmii, fiind clasificate dupa locul din care incep: atriale, ventriculare sau aritmii in nodulul sinoatrial. Aritmiile care nu pornesc din ventricule se numesc aritmii supraventriculare si cele care pornesc din ventricule, aritmii ventriculare.
Cateva aritmii mai frecvent intalnite sunt:
- contractia atriala prematura (o alta parte din atriu trimite un impuls electric imediat dupa o bataie, determinand cordul sa se contracte mai devreme decat este normal);
- tahicardia supraventriculara (se produce cand orice structura situata deasupra ventriculului efectueaza o descarcare regulata, rapida);
- sindromul sinusal (transmiterea neregulata a impulsurilor prin nodulul sinoatrial, cauzeaza incetinirea contractiilor cardiace.
Fibrilatia atriala este de asemenea o tulburare de ritm cardiac, ea fiind cauzata de descarcarea rapida a impulsurilor, din mai multe zone ale atriului. Fluterul atrial, conditie determinata de descarcarea rapida a unui singur impuls, dintr-o zona a atriului drept.
Aritmiile ventriculare mai des intalnite sunt:
- complexul ventricular prematur (impulsul porneste din ventricul, determinand inima sa se contracte mai devreme decat normal)
- tahicardia ventriculara (impulsuri rapide si de obicei regulate pornesc din ventricule si cauzeaza batai rapide ale cordului)
- fibrilatia ventriculara (impulsurile vin de la ventricule intr-un mod total haotic, determinand contractii necoordonate ale cordului, inima se contracta puternic, conducand uneori la stop cardiac.
 |
Simptomele tulburarilor de ritm cardiac
Multe aritmii cauzeaza simptome minore sau acestea chiar lipsesc, pe masura ce alte persoane resimt fizic intens tulburarile de ritm. Simptomele comune includ: palpitatii, senzatia ca inima incepe sa bata foarte repede, sincopa (lesin insotit de pierderea cunostintei), senzatia de oboseala sau de lesin, dureri in piept sau disconfort.
Pe de alta parte insa, pot exista persoane care sa aiba unele dintre aceste simptome , dar sa nu sufere de o aritmie, ele putand fi induse de anxietate, stres sau alte afectiuni in afara de cele cardiace.
Diagnosticul tulburarilor de ritm cardiac
Desi unele persoane sunt constiente ca inima lor prezinta niste anormalitati de ritm, evita sa mearga la un consult de specialitate, lucru care sporeste posibilitatea agravarii situatiei. Orice intrebari sau sfaturi cu privire la aceste probleme ar trebui adresate unui medic specialist.
Pe langa examenul fizic la care este supus un pacient cand se prezinta pentru o problema de aceasta natura, pentru confirmarea diagnosticului se mai efectueaza EKG (electrocardiograma) - evidentiaza orice modificare de ritm cardiac, fiind un examen esential in afectiunile inimii. Ecocardiograma este un alt test, care evidentiaza modificarile de structura sau functie ale inimii. In cazuri mai grave se mai efectueaza si un studiu electrofiziologic (EPS), in care se intoduc niste electrozi in interiorul inimii.
Tratamentul tulburarilor de ritm cardiac
Tratamentul aritmiilor variaza in functie de prezenta sau absenta simptomelor, de frecventa aparitiei aritmiei si de prezenta altei afectiuni cardiace asociate. Tratamentul poate varia de la medicamente la interventii chirugicale mai avansate, cum ar fi implantarea unui defibrilator cardiac. Uneori este nevoie de un pacemaker simplu sau mai complex.
Medicamentele sunt specifice fiecarui tip de aritmie - antiaritmicele sunt grupate in mai multe grupe, iar prin tatonare se stabileste medicamentul adecvat , respectiv doza, de aceea se recomanda sa fie administrate doar la indicatia unui doctor specialist.
Aritmiile pot fi inspaimantatoare, dar in unele cazuri, mai ales la tineri, care nu au patologii (afectiuni) asociate, ele nu pun in pericol viata si pot fi tratate cu medicamente. Multe aritmii nu sunt grave, cele supraventriculare in special care sunt un raspuns al emotiilor. Daca mergem la medic atunci cand simptomele incep sa apara, avem toate sansele sa nu fim afectati in mod considerabil pe viitor.
Bibliografie
1. ,, Harrison - Principiile medicinei interne, 14 edition'', editia a II-a in limba romana, autori: A. S. Fauci, E. Braunwald, K. J. Isselbacher, J. D. Wilson, J. B. Martin, D. L. Kasper, S. L. Hauser, D. L. Longo, editura:Teora,2002.
2. ,,You and Your Arrhythmia: A Guide to Heart Rhythm Problems for Patients & Their Families'', autori: John A.Kastor,2005.
Urmareste-ne pe Google News
