Blocul atrioventricular: simptome, diagnostic si tratament

Blocul atrioventricular: simptome, diagnostic si tratament

Georgiana-Daniela Andron

Blocul atrioventricular este un diagnostic des intalnit in domeniul cardiologiei (specialitatea medicala ce trateaza bolile inimii). Cordul bate datorita unor impulsuri electrice care se transmit dinspre atriu inspre ventricul (camerele inimii). In momentul in care aceste impulsuri nu se transmit normal la jonctiunea dintre acestea doua (printr-o regiune numita nodul atrioventricular), cordul bate mai incet sau nu mai are activitate.

Tipuri de bloc atrioventricular (AV)

Blocurile AV pot fi clasificate dupa mai multe criterii:

-dupa sediul leziunii (in functie de locul unde inceteaza propagarea impulsului) pot fi inalte sau joase;
-dupa caracterul leziunii (care determina anomalia de conducere), sunt organice (asociate cu schimbari structurale locale) sau functionale (datorita unei tulburari a functiei cardiace);
-in functie de durata, sunt permanente sau tranzitorii.

Cel mai important, aceste blocuri trebuie recunoscute dupa gradul tulburarilor de conducere:

-bloc AV de gradul I (simplu), care nu afecteaza ritmul cardiac;
-blocul AV de grad II (incomplet) de tip Mobitz I, Mobitz II sau cel sever, in care unele impulsuri electrice nu sunt transmise ventriculului;
-bloc AV de grad III (complet), in care conducerea electrica este intrerupta temporar sau chiar permanent.

Simptomele blocului atrioventricular (AV)

Medicul specialist va recunoste aceasta patologie citind electrocardiograma (reprezentarea grafica a activitatii electrice cardiace) sau jugulograma (inregistrarea grafica a pulsului venos jugular) pacientului, ambele prezentand modificari anormale. Ascultatia inimii (cu stetoscopul) releva modificarea zgomotelor fiziologice.

Simptomele bolnavului sunt in functie de gradul blocului:

-I: este asimptomatic;
-II: tipul I acuza absenta temporara a unei batai cardiace, descrisa de pacient ca o pauza, iar tipul II este insotit de bradicardie  (ritm cardiac scazut), adaptare scazuta la efort sau sincopa (lesin);
-III: bradicardie severa, angina (durere toracica), ameteli, palpitatii, sincope, simptome de insuficienta cardiaca (incapacitatea inimii de a pompa suficient oxigen) si prezenta unui puls arterial slab, regulat.

Cauzele blocului atrioventricular

-Hipervagotonia (hipersensibilitatea nervului vag) specifica atletilor de performanta;
-boli precum: infarctul miocardic (irigarea insuficienta a muschiului cardiac), spasmul coronarian (al arterelor ce iriga inima), boala Lyme (transmisa prin muscatura de capusa), sarcoidoza (boala Boeck), amiloidoza (depunerea anormala a unei proteine numita amiloid), neoplasme (tumori), boala Lev (calcificare si sclerozare a scheletului cardiac fibros), boala Lenegre (sclerodegenerescenta tesutului de conducere al inimii);
-medicamente utilizate in exces: digitalice (care cresc forta de contractie a inimii), beta-blocante (ajuta la relaxarea cordului), blocante ale canalelor de calciu (impiedica patrunderea calciului in celule) ;

-infectii acute: miocardita (inflamatia muschiului cardiac) virala, febra reumatica (reumatism articular) acut, mononucleoza infectioasa (boala sarutului);
-congenitala (din nastere).

Evolutia blocului atrioventricular

Prognosticul oricarui tip de bloc atrioventricular este dependent de alte boli cardiace asociate pacientului.  Daca pe langa un bloc de grad I sau II, un bolnav are si alte patologii ale inimii, creste riscul ca acestea sa devina bloc de gradul III, ducand la deces.

Bolnavii carora li se implanteaza un pacemaker (generator care ajuta inima sa bata) permanent duc o viata asemanatoare oricarei persoane sanatoase.

Dar chiar si cea mai usoara forma de bloc atrioventricular (cel de gradul I) netratat predispune la:

-fibrilatie atriala (tulburare care provoaca batai neregulate si rapide ale inimii);
-atac de cord (infarctul miocardic acut);
-necesitatea implantarii unui pacemaker.

Blocurile AV de grad II (tip II) si III pot duce la sincope cu urmari majore (traumatisme craniene, fractura de sold) sau la inrautatirea altor boli cardiace.

Diagnosticul blocului atrioventricular

Electrocardiograma este metoda de electie in diagnosticul unui bloc AV. Pentru a evalua prognosticul bolii si a stabili tratamentul corect, medicul ar putea avea nevoie de investigatii suplimentare, care stabilesc locul exact in care se intrerupe transmiterea impulsurilor.

In clinica se apeleaza la:

-masajul sinusului carotidian (zona din traseul arterei carotide), care duce la scaderea frecventei cardiace si/sau a tensiunii arteriale;
-testul de efort (practicarea electrocerdiografiei in timpul unui efort fizic);
-testul cu Atropina (medicament care creste frecventa cardiaca si conducerea atrio-ventriculara).

Tratamentul blocului atrioventricular

Medicatia va fi prescrisa de catre medicul specialist in mod individualizat. Medicamentele utilizate sunt beta blocantele si mineralocorticoizii (hormoni care afecteaza metabolismul mineral).

Pacientii cu bradicardie simptomatica sau bloc AV ireversibil de gradul II sau III necesita implantarea unui pacemaker. Acesta este un dispozitiv de dimensiuni mici, plasat in torace sau abdomen, care stimuleaza bataile inimii. Pacemaker-ul poate fi temporar sau permanent.

Defibrilatoarele implantabile sunt aparate care monitorizeaza ritmul cardiac. In momentul in care simt ritmuri periculoase, aplica socuri electrice care stabilizeaza ritmul inimii.

Blocurile atrioventriculare sunt identificate frecvent in populatie, prin intermediul unei analize disponibile in oricare centru medical: electrocardiografia. Ai grija de sanatatea ta si nu evita aceasta investigatie, deoarece inima poate suferi si la varstele tinere.

Bibliografie:

-R. Harrison: Harrison's Principles of Internal Medicine (16th edition),  Tinsley;
-E. J. Topol, R. M. Califf, J. Isner et al.: Textbook of Cardiovascular Medicine. Lippincott Williams & Wilkins, 2002;
- http://www.doctortipster.com/2166-atrioventricular-block-disturbances-of-conduction.html ;
- http://emedicine.medscape.com/article/151597-overview#aw2aab6b2b6aa .

Articolul urmator
Keratoza pilară: cauze, simptome și tratament
Keratoza pilară: cauze, simptome și tratament
De ce tratament ai nevoie în funcție de tipul de ten?
Incepe quiz
De ce tratament ai nevoie în funcție de tipul de ten?

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

2.8 (19)
Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.
    alex (anonim)
    22 iunie 2013 12:12

    am o bunica de 84 ani si dctorul a zissai pna un ceas la inimaacum noi nu stim daca rezista dumneavoastra ce ziceti

    Maria (anonim)
    18 martie 2013 17:05

    Eu sufar de un bloc de gradul 2 cu perioade de LW am facut si studiul electrofiziologic, Nu mi au prescris medicamente nimic,dar eu stau rau si knd fac efort stau foarte rau.mi-e frica sa nu devina un bloc complet. Aiutati-naspa cu un rasp am 23 de ani