Imagistica prin rezonanță magnetică a inimii sau altfel spus - RMN-ul cardiac- este o tehnică medicală neinvazivă și neiradiantă în care se utilizează un câmp magnetic puternic, impulsuri radio de înaltă frecvență și un computer pentru a produce imagini detaliate ale structurilor din interiorul și din jurul inimii. Imaginile obținute pot fi apoi examinate pe un monitor de computer, transmise electronic, imprimate, copiate pe un CD sau încărcate pe un server cloud digital.
De ce se face un RMN cardiac
Examinarea RMN cardiacă este utilizată pentru a detecta sau a monitoriza bolile inimii, dar și pentru a evalua anatomia și funcția cardiacă, atât la pacienții cu boli de inimă prezente la naștere, cât și la cei cu boli cardiace dobândite de-a lungul vieții. Un RMN cardiac nu utilizează radiații ionizante (raze X) pentru a produce imagini și poate oferi cele mai bune imagini ale inimii pentru anumite afecțiuni. Atunci când îți recomandă efectuarea unui RMN cardiac, pune-l la curent pe medicul tău cu privire la orice problemă de sănătate pe care o ai, la alergii sau intervenții chirurgicale recente și, de asemenea, informează-l dacă e posibil să fii însărcinată.
Câmpul magnetic nu este dăunător, dar poate provoca defecțiuni în funcționarea unor implanturi medicale, deci trebuie să-i spui tehnologului RMN dacă ai în corp astfel de dispozitive sau metale.
Utilizări comune ale examinării RMN a inimii
Un RMN cardiac se efectuează pentru a-l ajuta pe medic să detecteze sau să monitorizeze boala cardiacă, prin:
- evaluarea anatomiei și a funcțiilor camerelor inimii și a supapelor cardiace, verificarea mărimii și a fluxului sangvin prin vasele majore și structurile înconjurătoare (cum ar fi pericardul - sacul care învelește inima)
- diagnosticarea unei varietăți de afecțiuni cardiovasculare (la inimă și/sau sânge), cum ar fi tumori, infecții și varii afecțiuni inflamatorii
- evaluarea efectelor bolii coronariene și ale unui atac de cord în interiorul mușchiului cardiac
- planificarea tratamentului unui pacient cu tulburări cardiovasculare
- monitorizarea progresiei în timp a anumitor tulburări
- evaluarea efectelor intervențiilor chirurgicale, în special la pacienții cu boli cardiace congenitale
- evaluarea anatomiei inimii și a vaselor de sânge la copii și adulți cu afecțiuni cardiace congenitale
RMN cardiac cu substanță de contrast: când este recomandat?
În unele cazuri, examinarea RMN poate impune să primești o injecție cu substanță de contrast. Acest lucru este necesar pentru a evalua cicatricile la nivelul țesutului cardiac și pentru a detecta ischemia cardiacă, o afecțiune a fluxului sanguin redus către inimă, rezultată din blocarea arterelor coronare. De asemenea, substanța de contrast este folosită frecvent pentru a evalua boli precum cardiomiopatia și miocardita.
În RMN-ul vascular cardiac, trebuie evitată utilizarea substanțelor de contrast, cu excepția cazului în care este necesară o angiografie de înaltă calitate care nu poate fi obținută cu protocoale fără contrast.
Cum trebuie să te pregătești pentru un RMN cardiac
Indicațiile despre consumul de alimente și de băuturi înainte de examenul RMN cardiac variază în funcție de specificul examinării și de partea corpului examinată. Dacă nu ți se recomandă altceva, poți urma rutina zilnică: mănâncă și ia-ți medicamentele ca de obicei. Lasă-ți bijuteriile acasă și poartă îmbrăcăminte confortabilă.
Ți se poate cere să porți un halat de spital sau poți avea voie să porți îmbrăcămintea proprie dacă este lejeră și nu are elemente metalice. Radiologul, tehnologul sau o asistentă medicală te va întreba dacă ai alergii de orice fel (la materialul de contrast, la medicamente, alimente etc.) sau astm.
Substanța de contrast cel mai frecvent utilizată pentru RMN conține un metal numit gadoliniu. Rar se întâmplă ca un pacient să aibă alergie la un agent de contrast pe bază de gadoliniu, dar, dacă ai o asemenea alergie, pentru ca gadoliniul să poată fi totuși utilizat, ți se va prescrie o premedicație adecvată. În acest caz, îți va fi solicitat consimțământul.
De asemenea, o boală renală severă te poate împiedica să primești gadoliniu pentru examinarea RMN. Dacă ai antecedente de boală renală sau ai suferit un transplant hepatic, va fi necesar să efectuezi un test de sânge pentru a determina dacă rinichii funcționează adecvat. În cazul în care există vreo posibilitate să fii însărcinată, trebuie să-l informezi pe medicul care efectuează RMN-ul.
Rezonanța magnetică nucleară este utilizată pentru scanarea pacienților încă din anii 1980, dar nu s-au semnalat cazuri în care să fi avut vreun efect negativ asupra femeilor gravide sau a copiilor lor nenăscuți. Totuși, întrucât la RMN fătul se va afla într-un câmp magnetic puternic, e recomandabil ca femeile gravide să nu efectueze acest examen în primele trei până la patru luni de sarcină, cu excepția cazului în care se presupune că beneficiul potențial al examenului RMN depășește riscurile posibile.
De asemenea, femeilor însărcinate nu trebuie să li se administreze injecții cu substanță de contrast cu gadoliniu decât atunci când un RMN cardiac este absolut necesar pentru tratamentul lor medical. Dacă suferi de claustrofobie (teamă de spații închise) sau anxietate înainte de examenul RMN, poți solicita medicului un sedativ ușor.
Totodată, trebuie să spui tehnologului dacă ai dispozitive medicale sau electronice în corp, deoarece aceste obiecte pot influența rezultatul examinării sau pot prezenta un risc, în funcție de natura și de puterea aparaturii RMN. Dacă există vreo îndoială privind prezența lor în organism, se pot utiliza raze X, care pot detecta și identifica orice obiecte metalice din corp.
Cum pregătești un copil pentru un examen RMN
De obicei, bebelușii și copiii mici necesită sedare sau anestezie pentru a finaliza un examen RMN fără ca micuții să se miște. Depinde de vârsta copilului, de dezvoltarea sa intelectuală și de tipul examenului imagistic dacă un copil trebuie să fie sedat. Pentru siguranța copilului, în timpul examinării trebuie să fie disponibili un medic sau/și o asistentă medicală specializată în sedare ori în anestezie pentru copii. Mama copilului va primi instrucțiuni care s-o ajute să-și pregătească micuțul în vederea sedării sau a anesteziei.
De menționat faptul că, pentru a evita sedarea sau anestezia copiilor, unele unități pediatrice au personal specializat care poate lucra cu micii pacienți. Pentru ameliorarea anxietății micuțului, aceștia îl familiarizează cu ceea ce înseamnă un RMN arătându-i un scanner inactiv și imitând zgomotele pe care copilul le va auzi în timpul examenului RMN, răspunzându-i la întrebări, explicându-i procedura pe înțelesul lui etc.
De asemenea, unele instituții pediatrice oferă ochelari de protecție sau căști, creând condiții care să-i permită copilului să poată viziona un film în timp ce se efectuează scanarea. În acest fel, micul pacient va rămâne nemișcat, permițând realizarea unor imagini de bună calitate.
Ce vei simți în timpul și după examinarea RMN
Unitatea RMN tradițională este un tub mare, în formă de cilindru, înconjurat de un magnet circular. Vei fi întins pe o masă care alunecă într-un tunel spre centrul magnetului. Unele aparate RMN mai noi au un diametru mai mare, ceea ce poate fi mai confortabil pentru pacienții mai mari sau pentru cei care suferă de claustrofobie.
Tehnologul poate plasa dispozitive care conțin bobine capabile să trimită și să primească unde radio în jurul sau lângă zona corpului examinată. Pe piept sunt plasate derivații de electrocardiogramă (ECG) pentru a ajuta aparatul RMN să sincronizeze imaginea cu bătăile inimii. De asemenea, poate fi așezată o centură respiratorie în jurul abdomenului superior. Acest dispozitiv ajută computerul să știe cum respiri la un moment dat. În fine, tehnologul mai poate plasa și un mic monitor de puls pe deget.
Examenele RMN includ, în general, mai multe secvențe, dintre care unele pot dura câteva minute. Fiecare rulare va crea un set diferit de zgomote.
Majoritatea examenelor RMN sunt nedureroase. Cu toate acestea, unii pacienți consideră că este inconfortabil să rămână nemișcați în timpul examinării, iar alții experimentează un sentiment de anxietate (claustrofobie), fapt pentru care se recurge la sedarea lor; totuși, numărul acestora este destul de redus - unul din 20 de pacienți. În consecință, dacă anticipezi că vei avea asemenea probleme, poți solicita sedarea. În timpul examinării RMN cardiac, ritmul inimii va fi monitorizat atent și ți se va cere să-ți ții respirația pentru perioade scurte, cât timp sunt înregistrate imaginile.
View this post on InstagramBreathe in, breathe out Dynamic MRIs are pretty much the coolest thing ever!
Este normal ca zona corpului tău supusă examinării să se încălzească ușor, dar, dacă simți că devine deranjant, anunță radiologul sau tehnologul. Este important să rămâi perfect nemișcată în timp ce se realizează imaginile, ceea ce durează, de obicei, doar câteva secunde sau minute. Vei ști când se înregistrează imaginile deoarece vei auzi și vei simți când sunt activate mecanismele care generează impulsurile de radiofrecvență.
Pentru a reduce intensitatea sunetului făcut de aparatul RMN, unele centre medicale furnizează dopuri pentru urechi, iar altele folosesc căști; copiii vor primi dopuri sau căști de dimensiuni corespunzătoare. Este posibil să ți se permită să te relaxezi între secvențele imagistice, dar ți se va cere să-ți menții poziția nemișcată cât mai mult posibil. Scanerele IRM sunt dotate cu aer condiționat și sunt bine iluminate.
În mod obișnuit, vei fi singură în sala de examinare în timpul procedurii RMN, dar tehnologul va putea să te vadă, să te audă și să vorbească cu tine în orice moment, utilizând o interfonie bidirecțională. Multe centre care efectuează un RMN cardiac permit unui prieten sau unui părinte să rămână în cameră, numai atunci când aceasta este ecranată pentru siguranță în mediul magnetic. Părinții sau membrii familiei care însoțesc pacienții în camera de scanare trebuie să îndepărteze și ei obiectele metalice pe care le au asupra lor și să notifice tehnologul despre orice dispozitive medicale sau electronice pe care le au implantate.
Pentru ca timpul să treacă mai ușor, se poate crea o ambianță plăcută prin transmiterea unei muzici relaxante în căști. La administrarea injecției intravenoase cu substanță de contrast, acul îți poate crea un disconfort atunci când este introdus sau poți rămâne cu o vânătaie. De asemenea, după injectarea substanței de contrast, s-ar putea să simți, temporar, un gust metalic în gură. Dacă nu ai nevoie de sedare, nu este necesară o perioadă de recuperare. Îți poți relua activitățile obișnuite și dieta normală imediat după examinare.
În cazuri foarte rare, se pot resimți unele efecte secundare cauzate de substanța de contrast, incluzând greață, cefalee și durere la locul injectării, dar pacienții sunt foarte rar alergici la aceasta. Dacă ai, totuși, simptome alergice, informează-l pe tehnician. Un radiolog sau alt medic va fi permanent disponibil pentru a-ți acorda asistență imediată în caz de nevoie.
Care sunt limitele unui RMN cardiac
Imaginile de înaltă calitate sunt asigurate numai dacă ești capabilă să rămâi perfect nemișcată și să urmezi atent instrucțiunile de menținere a respirației în timp ce sunt înregistrate imaginile. Dacă ești anxioasă, confuză sau ai dureri severe, poate fi dificil să stai încontinuu nemișcată în timpul examinării. Se poate ca o persoană care are dimensiunile corpului foarte mari să nu încapă în deschiderea unor tipuri de aparate RMN. Prezența unui implant sau a altui obiect metalic face uneori dificilă obținerea de imagini clare; de asemenea, mișcarea pacientului examinat poate avea același efect.
Bătăile neregulate ale inimii sau fibrilația atrială (care face imprevizibile mișcarea cardiacă și ritmul cardiac) pot crea și ele dificultăți. Obținerea de imagini detaliate ale arterelor coronare și ale ramificațiilor acestora este mai dificilă cu RMN decât cu alte procedee imagistice.
De aceea, în materie de imagistică arterială coronariană se preferă tomografia computerizată cardiacă sau o procedură mai invazivă, folosind un cateter plasat în vasele de sânge prin bust sau braț.
Un ultim neajuns: RMN-ul cardiac costă ceva mai mult, iar eliberarea rezultatelor poate dura o perioadă mai mare de timp decât alte modalități imagistice.
Cât costă un RMN cardiac?
Prețul unui RMN cardiac diferă de la o clinică la alta și, în general, examinarea RMN cu substanță de contrast costă mai mult decât cea fără. După o scanare rapidă a prețurilor la mai multe clinici din România, putem spune că în 2022 un RMN cardiac poate fi realizat cu o sumă de la 1.600 - 2.600 de RON.
Avantajele și riscurile unui RMN cardiac
Riscurile examinării RMN a inimii
Atunci când se respectă instrucțiunile de siguranță corespunzătoare, examenul de imagistică prin rezonanță magnetică a inimii nu prezintă aproape niciun risc pentru pacient. Dacă se recurge la sedarea pacientului, există riscul sedării excesive, dar, pentru a minimiza acest risc, tehnologul/asistenta va monitoriza semnele vitale. Deși câmpul magnetic puternic nu este dăunător în sine, implantul de dispozitive medicale care conțin metal poate să funcționeze defectuos sau să provoace probleme în timpul unui examen RMN.
Fibroza sistemică nefrogenă este în prezent o complicație recunoscută, dar rară, a RMN-ului cardiac, considerată a fi cauzată de injectarea de doze mari de substanță de contrast bazată pe gadoliniu la pacienții cu funcție renală foarte slabă. Evaluarea atentă a funcției renale înainte de a lua în considerare o injecție de contrast minimizează riscul acestei complicații foarte rare.
Când se injectează substanță de contrast, există și un risc foarte mic de reacții alergice, iar acestea sunt, de obicei, ușoare și ușor de controlat prin medicație, un radiolog sau alt medic oferind asistență imediată pacientului în cauză.
Producătorii de substanțe de contrast intravenos subliniază faptul că mamele nu trebuie să alăpteze bebelușii timp de 24-48 de ore după ce le-a fost administrată substanța. Totuși, atât Colegiul American de Radiologie (ACR), cât și Societatea Europeană de Radiologie Urogenitală afirmă că datele disponibile sugerează că putem continua normal alăptarea în siguranță, pe mai departe.
Beneficiile examinării RMN a inimii
RMN-ul reprezintă o tehnică imagistică neinvazivă, care nu implică expunerea la radiații ionizante. Pentru anumite afecțiuni, imaginile obținute prin RMN ale inimii sunt mai bune decât alte metode imagistice. Testarea prin intermediul RMN este un instrument inestimabil în diagnosticarea precoce și în evaluarea anumitor anomalii cardiace, în special a celor care implică mușchiul inimii.
RMN s-a dovedit a fi valoros în diagnosticarea unei game largi de afecțiuni, între care: anomalii cardiovasculare anatomice (precum defectele cardiace congenitale), anomalii funcționale (de pildă, bolile valvei inimii), tumori și afecțiuni asociate cu boala arterială coronariană și cardiomiopatie (boală care afectează mușchiul inimii).
Imagistica prin rezonanță magnetică poate fi utilizată în timpul anumitor tehnici intervenționale, cum ar fi procedurile de ablație pe bază de cateter, pentru a trata ritmul neregulat al inimii, inclusiv fibrilația atrială.
Utilizarea RMN poate reduce în mod substanțial timpul necesar pentru a efectua aceste proceduri și poate duce la o mai mare acuratețe a rezultatelor. RMN permite descoperirea unor anomalii care la alte metode imagistice ar putea fi ascunse de masa osoasă.
Substanța de contrast pe bază de gadoliniu folosită în examenele RMN este mai puțin probabil să producă o reacție alergică în comparație cu cele pe bază de iod utilizate pentru examinările cu raze X convenționale și pentru scanarea CT.
RMN-ul cardiac permite evaluarea structurilor și a funcției inimii, precum și a vaselor de sânge majore, fără riscul expunerii la radiații ionizante, asociate cu proceduri mai invazive sau cu alte teste neinvazive.
Urmareste-ne pe Google News
