Șoc cardiogenic: cauze, simptome și tratament

Șoc cardiogenic: cauze, simptome și tratament

Dana Ungureanu

Șoc cardiogenic înseamnă o insuficiență acută consecutivă unei prăbușiri funcționale a pompei cardiace. De cele mai multe ori, acesta este cauzat de un infarct miocardic întins (partea validă a mușchiului cardiac este insuficientă pentru a asigura circulația sanguină chiar și atunci când organismul se află în repaus), însă nu toate persoanele suferă acest șoc.

femeie in varsta care are dureri in piept

Deși se întâmplă în cazuri rare, acesta poate fi fatal dacă nu este tratat. Dacă este descoperit la timp, șansele de supraviețuire sunt foarte mari.

Simptome ale unui șoc cardiogenic

  • respirație rapidă;
  • bătăi rapide ale inimii (tahicardie);
  • pierderea conștienței;
  • scăderea pulsului;
  • tensiune arterială scăzută (hipotensiune);
  • transpirație;
  • piele palidă;
  • mâini sau picioare reci;
  • scăderea nevoii de urinare.

Simptome ale unui infarct miocardic

Pentru că șocul este provocat de un infarct miocardic întins, este important să menționăm ce simptome însoțesc această afecțiune.

Acestea includ:

  • presiune sau durere foarte mare în zona pieptului, care durează mai mult de câteva minute;
  • durere care se extinde la nivelul umerilor, al brațelor, pe spate sau la nivelul maxilarului;
  • episoade dese de durere în zona toracică;
  • transpirație;
  • dureri de cap sau amețeli bruște;
  • greață și vărsături.

Pentru a scădea riscul apariției unui șoc cardiogenic, este recomandat să consulți medicul în momentul în care te confrunți cu simptomele prezentate mai sus.

Urmarea unui tratament corespunzător îți va îmbunătăți considerabil sănătatea inimii și va reduce riscul unui atac de cord.

Cauze care favorizează declanșarea șocului cardiogenic

În majoritatea cazurilor, lipsa de oxigen din inimă afectează ventricului stâng. Astfel, mușchiul inimii poate slăbi și poate intra în șoc cardiogen.

În cazuri foarte rare, șocul poate să apară ca urmare a deteriorării ventriculului drept al inimii, care trimite sânge în plămâni pentru a primi oxigen.

Alte cauze includ:

  • inflamația mușchiului cardiac (miocardită);
  • infecție a valvelor inimii sau a stratului său intern, endocardul (endocardită);
  • inimă slăbită din orice cauză;
  • supradoză de droguri;
  • expunerea la otrăvuri sau alte substanțe ce pot afecta funcționarea inimii.

Factori de risc în apariția șocului cardiogenic

  • vârsta înaintată;
  • ai un istoric de insuficiență cardiacă sau atac de cord;
  • ai un blocaj (boală arterială coronariană);
  • suferi de diabet sau hipertensiune arterială;
  • femeile prezintă un risc mai mare decât bărbații.

Complicații ale șocului cardiogenic

Dacă nu este tratat imediat, șocul cardiogenic poate fi fatal. Alte complicații pot fi: stop cardiopulmonar, disritmii, insuficiență renală, insuficiență multiorganică, anevrism ventricular, sechele tromboembolice, atac ischemic cerebral.  

femei in varsta care fac sport

Cum poate fi prevenit șocul cardiogenic

Cel mai bun mod de a preveni această afecțiune gravă este să faci schimbări semnificative în ceea ce privește stilul de viață, astfel încât să îți menții sănătatea inimii și să îți ții sub control tensiunea arterială.

Ce poți să faci:

  • Renunță la fumat și evită fumatul pasiv. La câțiva ani după renunțarea la fumat, riscul de accident vascular cerebral este același cu cel la care este expusă o persoană nefumătoare.
  • Menține o greutate adecvată. Excesul de greutate se numără printre factorii de risc ce duc la declanșarea unui atac de cord. Dacă slăbești aproximativ 4,5 kilograme, tensiunea arterială va scădea și nivelul de colesterol se va îmbunătăți.
  • Evită mâncărurile grase. Eliminarea grăsimilor saturate din alimentație poate reduce riscul de boli de inimă.
  • Limitează consumul de alcool și dulciuri. Acest lucru te va ajuta să eviți caloriile în exces și să menții o greutate sănătoasă.
  • Fă sport în mod regulat. Exercițiile fizice pot reduce tensiunea arterială, ajută la creșterea nivelului de lipoproteine și îmbunătățesc circulația sângelui și sănătatea inimii. Este recomandat să faci cel puțin 30 de minute de mișcare în fiecare zi, cum ar fi mersul pe jos, alergarea ușoară sau diferite sporturi.

Metode de diagnosticare a șocului cardiogenic

Testele ce pot ajuta la un diagnostic corect sunt:

  • Măsurarea tensiunii arteriale. Oamenii care suferă de șoc cardiogenic au o tensiune arterială scăzută.
  • Electrocardiogramă (EKG). Acest test înregistrează activitatea electrică a inimii prin electrozi atașați pe piele. În cazul în care mușchiul cardiac este deteriorat sau există o acumulare de lichid în jurul inimii, aparatul nu va depista impulsuri electrice.
  • Radiografia toracică. Aceasta permite medicului să vadă dimensiunea și forma inimii și a vaselor de sânge, dar și dacă există lichid în plămâni.
  • Analize de sânge. Acestea sunt necesare pentru a evidenția o infecție sau pentru a se depista posibile afecțiuni la nivelul altor organe.
  • Ecocardiografia. Aceasta trebuie efectuată imediat pentru a depista cauza șocului. Acest test permite evaluarea funcției globale și regionale sistolice și a disfuncției diastolice. Elementele ecografice conduc la un diagnostic rapid al cauzelor, cum ar fi ruptură de mușchi papilari cu regurgitare mitrală, defect septal ventricular acut, ruptură de perete miocardic liber și tamponadă pericardică.
  • Angiografia arterială coronariană. Este indicată de urgență la pacienții cu ischemie miocardică ce dezvoltă șoc cardiogenic. Este utilă pentru evaluarea anatomiei coronariene și pentru revascularizare. Descoperă, de obicei, boala coronariană multivasculară prin ateroscleroză.

Metode de tratament pentru șocul cardiogenic

Tratamentul general cuprinde resuscitarea cu fluide pentru a corecta hipovolemia și hipotensiunea, dacă nu este prezent edemul pulmonar. Oxigenarea, intubarea și ventilația mecanică sunt frecvent necesare în șocul cardiogen.

Terapia medicală

Medicamentele administrate pe cale orală sau intravenos pentru tratamentul șocului vor ajuta inima să funcționeze în parametri normali.

  • Agenți inotropi. Norepinefrina și dopamina sunt vasoconstrictoare care ajută la menținerea unei presiuni sanguine adecvate în timpul hipotensiunii și ameliorează perfuzia tisulară.
  • Aspirina. Medicii de la urgență pot administra aspirină pentru a reduce coagularea sângelui și pentru a îmbunătăți circulația acestuia.
  • Agenți trombolitici. Aceștia ajută la dizolvarea cheagului de sânge care blochează fluxul sanguin către inimă. Pacienții care nu pot suferi o intervenție invazivă trebuie tratați cu acești agenți în absența contraindicatiilor.
  • Alte medicamente pentru subțierea sângelui. Medicii pot recomanda și alte medicamente care ajută la subțierea sângelui și astfel poate fi prevenită formarea cheagurilor.

Proceduri medicale

  • Angioplastia coronariană. Medicul folosește un tub flexibil (cateter) pentru inserarea unui stent (o plasă din oțel inoxidabil) în artera coronară. Un mic balon este umflat pentru a deschide stentul, care va fi împins împotriva peretelui arterial. Astfel, artera se lărgește, iar placa de aterom este împinsă împotriva peretelui arterial, iar fluxul de sânge va circula mai liber.
  • Contrapulsația intraaortică cu balon. Reduce postsarcina sistolică ventriculară stângă și crește perfuzia coronariană. Este utilă în stabilizarea inițială a pacienților în șoc cardiogenic.
  • Dispozitivul de asistență ventriculară. Determină scăderea postsarcinii ventriculului stâng, crește fluxul sanguin regional miocardic și extracția de lactat și ameliorează funcția cardiacă generală.

doctori care efectueaza o operatie pe inima

Terapia chirugicală

  • Bypass arterial coronarian. Este indicat în boala arterială a coronarei stângi principale și în boala coronariană trivasculară. Presupune formarea unei punți vasculare între coronara afectată și o alta sănătoasă prin grefarea unui segment venos. În cazuri foarte rare, operația bypass este efectuată în regim de urgență.
  • Intervenție chirurgicală - pentru a repara o leziune la nivelul inimii, iar astfel să scadă riscul de șoc.
  • Transplant de inimă. Dacă inima nu răspunde la tratamente sau chirurgie, transplantul de inimă poate fi o ultimă soluție.

În absența unei terapii adecvate, rata mortalității în cazul pacienților care ajung în șoc cardiogenic este de 70-90%. Pentru rezultate bune, este recomandat să consulți medicul în cazul în care observi orice simptom ce poate fi asociat cu infarctul miocardic.

Surse foto: iStock

Articolul urmator
Sindromul persoanei rigide: cauze, simptome și tratament
Sindromul persoanei rigide: cauze, simptome și tratament
De ce tratament ai nevoie în funcție de tipul de ten?
Incepe quiz
De ce tratament ai nevoie în funcție de tipul de ten?

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

0 (0)
Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.