Ce este plasma sangvină și cum ajută la ameliorarea bolii Parkinson

Ce este plasma sangvină și cum ajută la ameliorarea bolii Parkinson

Redactor Raluca Margean

Plasma, cunoscută și sub denumirea de plasmă sangvină, este partea lichidă din sânge. Ea conține în jur de 91- 92% apă și 8-9% substanțe nutritive. Concret, din compoziția plasmei fac parte:

  • Coagulanți, în special fibrinogen, care ajută la coagularea sângelui
  • Proteinele plasmatice, precum albumina și globulina, care ajută la menținerea presiunii osmotice coloidale la aproximativ 25 mm/Hg (astfel încât să fie posibilă circulația sângelui în organism)
  • Electroliți precum sodiu, potasiu, bicarbonat, clorură și calciu, care ajută la menținerea pH-ului sângelui
  • Imunoglobuline, care ajută la combaterea infecțiilor

Plasma sangvină: cum se formează și ce rol are în organism

plasmă sangvină-transfuzie

Plasma reprezintă 55% din totalul compoziției sângelui, restul de 45% fiind format din eritrocite, leucocite și trombocite. Plasma nu este produsă de un anume organ, ea se formează din apa și sărurile absorbite din tractul digestiv.

Totuși, proteinele plasmatice sunt produse de celulele mezenchimale (în stadiul embrionar) și de celulele reticuloendoteliale ale ficatului (la adulți). De asemenea, măduva osoasă, celulele sangvine degenerante și celulele generale ale țesutului corpului împreună cu splina contribuie la formarea proteinelor plasmatice. Globulinele gamma provin din limfocitele B, care la rândul lor formează imunoglobulinele.

Rolul plasmei în sânge este extrem de important, funcțiile pe care aceasta le îndeplinește fiind de:

  • Coagulare: fibrinogenul ajută la coagularea sângelui, care este importantă pentru formarea cheagurilor de sânge și oprirea sângerărilor în caz de leziuni
  • Apărare: imunoglobulinele și anticorpii din plasmă joacă un rol important în apărarea organismului împotriva bacteriilor, virusurilor, ciupercilor și paraziților
  • Nutriție: plasma transportă glucoză, aminoacizi, lipide și vitamine absorbite din tractul digestiv în diferite părți ale corpului, pentru a servi drept combustibil pentru dezvoltarea organismului
  • Respirație: plasma transportă oxigenul la toate organele din corp
  • Eliminare a toxinelor: sângele transportă către rinichi, plămâni și piele acele produsele reziduale rezultate după metabolismul celular, pentru a fi eliminate
  • Echilibru hormonal: hormonii sunt eliberați în sânge și transportați la anumite organe
  • Menținere a echilibrului acid-bazic al organismului
  • Menținere a temperaturii corpului
  • Menținere a presiunii osmotice coloidale

Extragerea plasmei sangvine și utilizările sale clinice

plasmă sangvină-separarea plasmei de sânge

Plasma poate fi separată de sânge prin procesul de centrifugare. Se amestecă sângele cu un anticoagulant și apoi se învârte într-un aparat de centrifugare. Plasma este mai ușoară, așadar se formează un strat gălbui la suprafață, în timp ce celulele sangvine mai dense cad în partea de jos. Plasma colectată este înghețată în maximum 24 de ore, pentru a păstra funcționalitatea diverșilor factori de coagulare și a imunoglobulinelor. Decongelată, plasma are un termen de valabilitate de 1 an.

Datorită proprietăților benefice ale substanțelor din componența plasmei, utilizările ei clinice sunt diverse. Iată câteva dintre ele!

Tratamentul sângerărilor masive

Plasma proaspăt înghețată este folosită în tratamentul sângerărilor masive în urma cărora se creează un șoc în organism. Coagulanții din plasmă ajută la scăderea timpului de sângerare și la stabilizarea pacientului aflat în stare de șoc.

De asemenea, plasma este un antidot eficient și rapid împotriva efectelor adverse ale warfarinei (substanță care încetinește producția de vitamina K din organism, responsabilă cu coagularea sângelui). Plasma prospătă este folosită și în cazul nou-născuților cu hemoliză severă sau hiperbilirubinemie.

Tratamentul hemofiliei și a bolii von Willebrand

Factorii de coagulare din plasma sangvină joacă un rol esențial în coagularea sângelui. Persoanele care au deficiențe de coagulare a sângelui (hemofilie, boala von Willebrand etc.) pot suferi sângerări interne masive dacă au o vătămare minoră, precum o mică zgârietură. Pentru astfel de pacienți se folosesc derivați de proteine ​​plasmatice, cum ar fi concentratul de factor VIII sau IX.

Tratamentul unor afecțiuni ale sistemului imunitar sau crearea de vaccinuri

Imunoglobulinele protejează organismul împotriva bacteriilor și virusurilor. Infuziile de imunoglobulină se realizează la persoanele care suferă de afecțiuni imunologice în care organismul nu poate produce anticorpi (deficiența imunitară congenitală sau dobândită) sau își atacă propriii anticorpi (efecte adverse ale tratamentelor împotriva cancerului).

De asemenea, imunoglobulinele joacă un rol major în imunizare. În cazul unor boli precum varicela, rabia, hepatita și tetanosul, imediat după expunerea la virus se poate administra un vaccin pe bază pe plasmă sangvină bogată în anticorpi pentru a stopa evoluția bolii.

Tratamentul arsurilor și al bolilor de ficat sau rinichi

Albumina este proteina principală care controlează presiunea oncotică și transportă mai multe substanțe endogene și exogene (de exemplu, medicamente) în întregul corp. Infuzia de albumină este utilizată în tratamentul arsurilor și a șocului hemoragic.

Studiile au arătat, de asemenea, o îmbunătățire a prognosticului de supraviețuire a pacienților diagnosticați cu ciroză hepatică. Infuziile de albumină au avut succes în paracenteză (procedura prin care se drenează fluid patologic din cavitatea abdominală, lichid care poate apărea în cazul de ciroză, insuficiență cardiacă, peritonită etc.). Albumina este utilă și în tratarea sindromului hepato-renal.

Tratarea deficitului de antitripsină alfa-1

Alfa1-antitripsina este o proteină sintetizată în ficat, care inhibă producția de proteaze, substanțe care ameliorează inflamațiile. Deficitul de antitripsină alfa-1 poate duce la emfizem pulmonar și ciroză hepatică, însă administrarea de antitripsină alfa-1 derivată din plasmă umană, o dată pe săptămână, scade semnificativ riscul de complicații și deces.

Ameliorarea simptomelor bolii Parkinson

 plasmă sangvină-femeie bătrână

Boala Parkinson este o maladie degenerativă care se manifestă prin rigiditate musculară, tremor de repaus, pierderea echilibrului și a coordonării mișcărilor, depresie sau anxietate. Peste 10 milioane de oameni suferă de această boală pentru care nu se cunoaște deocamdată un tratament.

Pe măsură ce boala progresează, există schimbări majore la nivel cerebral, care ar putea avea legătură și cu circulația sângelui, susțin oamenii de știință. Conform unui studiu recent, pacienții cărora le-a fost administrată intravenos plasmă proaspătă (două doze la trei zile) au experimentat ameliorări ale simptomelor motorii ale bolii Parkinson. De asemenea, tratamentul cu plasmă sangvină a încetinit deteriorarea capacității intelectuale și a îmbunătățit capacitățile senzoriale ale pacienților. 

Surse foto: iStock

Articolul urmator
6 băuturi care te ajută să reglezi nivelul glicemiei
6 băuturi care te ajută să reglezi nivelul glicemiei
Cum este inima ta?
Incepe quiz
Cum este inima ta?

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

2 (1)
Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.