Tiroiditele- simptome, diagnostic, tratament

Tiroiditele sunt definite de prezenta unui proces inflamator acut, cronic sau infectios, aparut la un subiect cu tiroida normala pana in acel moment. Aceasta afectiune este frecventa mai ales la sexul feminin.
In cazul in care procesul inflamator apare la nivelul unei gusi preexistente, afectiunea poarte denumirea de strumita.

Tiroiditele se clasifica in:

1. Tiroidite acute microbiene:
-supurate
-nesupurate

2. Tiroidite subacute:
-boala de Quevain

3. Tiroiditele cronice :
a.nespecifice: autoimune, lemnoasa Riedl
b.specifice: TBC, lues, actinomicoza .

Cauzele aparitiei tiroiditelor

Cauzele care pot duce la aparitia unei tiroidite acute, subacute sau cronice pot fi:

-infectii generale: gripa , paratiroidita, sinuzita
-infectii microbiene: cu pneumococcus, staphylococcus aureus, salmonella
-infectii fungice: candida albicans
-infectii virale: virusul Epstein-Barr, Coxackie, adenovirusuri
-autoimunitatea: aparitia anticorpilor antitiroidieni
-neoplasme
-SIDA
-posttraumatica

Simptomele tiroiditelor

In cazul tiroiditei acute microbiene simptomele care apar sunt:

-febra
-disfagie (dificultate la inghitire)
-dispnee (greutate in respiratie)
-disfonie (raguseala)
-tuse
-alterarea starii generale
-dureri la nivelul glandei tiroide

Tiroidita de Quervain se manifesta prin:

-durere locala sau iradiata la distanta
-febra
-oboseala marcata
-dureri musculare

Tiroidita autoimuna Hashimoto  se caracterizeaza printr-un debut insidios, cu prezenta unei gusi difuze, ferme sau cu noduli multipli. Se noteaza prezenta :

-unei sensibilitati dureroase la nivelul glande tiroide
- disfoniei
-disfagiei
-dispneei
-tusei seci

In cazul tiroiditei lemnoase Riedl tabloul clinic este necaracteristic, tiroida fiind marita difuz sau cu noduli, extrem de dura la palpare. Semnele de compresiune sunt dominante:

-disfagie
-dispnee
-tuse seaca
-disfonie

Stabilirea diagnosticului tiroiditelor

Pentru diagnostic este important examenul fizic efectuat de medic, care poate evidentia marirea de volum a glandei tiroide, prezenta nodulilor, sau a altor aspecte caracteristice diferitelor tipuri de tiroidita.

Dintre investigatiile paraclinice importante sunt:
-analizele de sange: pun in evidenta mai ales cresterea VSH-ului, dar si a leucocitelor, proteinei C reactive, limfocitelor. Foarte importante sunt si dozarile hormonilor :TSH, T3, T4. Astfel atunci cand valorile TSH, T3,T4 sunt normale este vorba de eutiroidie ( stare fiziologica caracterizata de valori normale ale hormonilor tiroidieni); atunci cand valorile acestor hormoni sunt scazute se pune diagnosticul de hipotiroidie ; iar cand valorile TSH, T3, T4 sunt crescute, diagnosticul este de hipertiroidie .
Importanta este si depistarea anticorpilor antitiroidieni, pentru stabilirea unui diagnostic.
-ecografie: pentru evidentierea aspectului glandei tiroide
-ecografie Doppler
-scintigrafie
-punctie biopsie cu examen anatomopatologic
-RMN
-CT

Tratamentul tiroiditelor

Dupa stabilirea cu certitudine a unui diagnostic, medicul specialist va recomanda un tratament specific tipului de tiroidita identificat.

In cazul unei tiroidite acute microbiene, se poate recomanda urmatorul tratament:
-administrare de antibiotice
-administrare de antiinflamatorii nesteroidiene

In unele cazuri, poate fi necesara apelarea la un tratament chirurgical, ce poate presupune efectuarea:
-unui drenaj chirurgical
-unei lobectomii (extirparea unui lob tiroidian)
-unei tiroidectomii totale (extirparea intregii glande tiroidiene)
Lipsa glandei tiroide impune substitutia hormonilor tiroidieni.

Tiroidita de Quervain se poate vindeca spontan in cateva saptamani sau luni. Tratamentul medicamentos se impune insa pentru a indeparta disconfortul bolnavului si a evita o evolutie nefavorabila. In formele usoare se vor administra antiinflamatorii nesteroidiene. In formele medii si severe se prefera administrarea de corticoizi.
Durata tratamentului trebuie sa fie de 4-6 saptamani pentru a preveni recidivele. In general, evolutia este favorabila, ajungandu-se la vindecare. In cazuri rare nodulii tiroidieni  pot persista .

Pentru tratarea tiroiditei autoimune Hashimoto, corticoterapia este ineficace. In formele cu hipotiroidie, se administreaza hormoni tiroidieni. In formele cu hipertiroidie se vor administra antitiroidiene de sinteza.
Tratamentul chirurgical este recomandat in caz de nediminuare a volumului gusii, sau in cazul fenomenelor compresive, si poate consta in:
-tiroidectomie subtotala
-tiroidectomie totala

In cazul in care a fost diagnosticata o tiroidita lemnoasa Riedl, pacientul va fi supus unei interventii chirurgicale si va primi apoi terapie substitutiva cu hormoni tiroidieni.