Diverticulii esofagieni Zenker - simptome, diagnostic, tratament

Diverticulul esofagian reprezinta o dilatatie circumscrisa, sacciforma care intereseaza toate straturile anatomice ale esofagului ( diverticul "adevarat") sau numai mucoasa si submucoasa ( diverticul " fals" sau pseudodiverticul).

Diverticulul situat imediat in apropierea sfincterului esofagian superior si care are o directie posterioara poarta denumirea de diverticul Zenker.

Diverticulul esofagian este o anomalie care survine mai frecvent la barbati decat la femei, fiind descoperit radiologic la 0.1% din cazurile studiate, iar la bolnavii ce prezinta dificultate la inghitire incidenta este de 1,8%. 70% dintre acesti diverticuli survin dupa decada a 7-a de viata.

Cauzele aparitiei diverticulului Zenker

In cazul diverticulului Zenker se produce protruzia mucoasei intre fibrele muschiului cricoesofagian datorita unei cresteri de presiune in timpul deglutiei (inghitirii) - urmare a unei incoordonari intre contractia muschiului faringian si relaxarea sfincterului esofagian superior - combinata cu o diminuare a rezistentei musculaturii peretelui posterior faringian.

Printre cauzele care pot determina aparitia unui diverticul Zenker se numara:
- afectiuni  ale motilitatii esofagiene
- procese inflamatorii mediastinale

Simptomele diverticulului esofagian

Diverticulii esofagieni mici nu produc simptome. In cazul diverticulului Zenker, alimentele inghitite se aduna la nivelul pungii diverticulului; astfel punga diverticulara isi mareste volumul si compreseaza esofagul producand disfagia (dificultatea la inghitire).

Un alt simptom care poate sa apara este reprezentat de regurgitarea alimentelor adunate in punga diverticulara.
Uneori pacientii pot prezenta accese nocturne de tuse, datorita inhalarii bronsice a alimentelor stagnate la nivelul diverticulului. Diverticulul poate comprima nu doar esofagul ci si nervul recurent, caz in care determina aparitia vocii bitonale.

Simptome intalnite:
- hipersalivatia
- scadere ponderala
- halena (respiratie urat mirositoare)

Diagnosticul de diverticul esofagian

Pentru diagnosticul diverticulului Zenker este necesara efectuarea unei examen radiologic baritat, care va evidentia o imagine sacciforma localizata in afara lumenului esofagian de care este legat printr-un colet mai larg sau mai ingust.

Endoscopia digestiva superioara nu este utila in diagnosticul diverticulului Zenker, existand riscul perforarii acestuia. Endoscopia este insa recomandata in caz de suspectare a cancerizarii. Manometria esofagiana poate fi utila pentru depistarea unei afectari a motilitatii.

Tratament pentru diverticulul Zenker

Daca simptomele sunt mai putin suparatoare, uneori masurile igieno-dietetice sunt suficiente. Ele constau in inghitirea progresiva, cu grija, de cantitati mici de alimente insotita de ingestia apei dupa pranz. Daca simptomele persista sau sunt suparatoare se recurge la interventia chirurgicala:
- cervicotomie
- diverticulectomie
- miotomie cricofaringiana

Se poate recurge si la tratamentul endoscopic care consta in ectomie prin coagulare, diatermie sau laser.

Complicatii in cazul diverticulului esofagian

Complicatiile care pot sa apara sunt numeroase:
- infectia pungii diverticulare
- perforatia pungii diverticulare
- ulceratia pungii diverticulare
- fistulizarea eso-bronsica
- hemoragia digestiva superioara
- bronhopneumonia de aspiratie
- dezvoltarea unui neoplasm in punga diverticulara

Prognosticul diverticulului esofagian

Prognosticul in cazul pacientilor cu diverticul Zenker este bun in absenta complicatiilor.