Durerile de burta nu te lasa sa te bucuri de mancarurile tale preferate? Poate ca ar trebui sa te intrebi daca nu cumva suferi de gastrita, o afectiune frecventa, dar periculoasa prin complicatiile ei ireversile.
Ce este gastrita?
Gastrita se refera la inflamatia mucoasei gastrice care poate fi de scurta durata, survenita accidental si in acest caz se numeste gastrita acuta sau se dezvolta ca urmare a unei agresiuni repetate si prelungite si se numeste gastrita cronica. Intre cele doua, exista si forme intermediare, insa toate dau suferinte ale tubului digestiv si au rasunet asupra intregului organism.
La baza producerii gastritei, se afla o varietate de factori, insa cei mai frecventi sunt:
-factorii chimici exogeni (medicamente cum ar fi Aspirina, cortizonicele, imunosupresoarele,alcoolul,condimentele, ingerarea de substante caustice) si endogeni (cel mai frecvent cetoacidoza din diabetul zaharat si acizii biliari din refluxul duodeno-gastric)
-factori infectiosi (hepatitele virale, herpes, toxiinfectiile bacteriene, infectia cu Helicobacter pylori sau candida) -factori alergici (alimente, medicamente). Pentru gastrita cronica, se adauga ca factori favorizanti:
-varsta
-predispozitia genetica (gastrita la rudele de gradul I).
Simptomele gastritei
Cel mai adesea, gastrita se manifesta prin:
-dureri abdominale care se intensifica dupa consumul anumitor alimente mai greu de digerat
-lipsa poftei de mancare
-greata si varsaturi care calmeaza pentru o scurta durata de timp durerile,
-cefalee (durere de cap)
-balonare
-posibil, diaree.
Aceste simptome se instaleaza brusc in cazul gastritei acute si au o evolutie progresiva in cazul celor cronice.
Diagnosticul gastritei
Atunci cand pe baza simptomelor asociate cu factorii favorizanti si predispozanti, aveti suspiciunea unei gastrite, e obligatoriu sa va adresati unui medic gastroenterolog care in vederea confirmarii diagnosticului de gastrita, poate face urmatoarele explorari:
-endoscopie prin care se vizualizeaza nu doar relieful mucoasei gastrice, ci si culoarea si eventualele leziuni;
-biopsia care se face simultan cu endoscopia prin recoltarea unui fragment de mucoasa gastrica si examinarea lui ulterioara la microscop;
-recoltarea de suc gastric si dozarea enzimelor gastrice si acidului clorhidric;
-radiografia cu substanta de contrast are un rol redus, ea fiind utila in cazul unei gastrite complicate cu ulcer sau cancer gastric.
Complicatiile gastritei
O gastrita nediagnosticata sau tratata incorect, poate evolua cu:
-hemoragie digestive superioara (varsaturi cu aspect de zat de cafea)
-anemie
-ulcer gastric
-cancer gastric.
Tratamentul gastritei
In tratarea gastritei se merge pe mai multe directii:
1.masuri igienodietetice care constau in:
-igiena alimentara cu 5-6 mese pe zi, cu orar regulat;
-evitarea agresiunilor alimentare termice (alimente ori foarte calde, ori foarte reci), chimice (condimente iritante, produse afumate sau conserve, dulciuri foarte concentrate);
-bauturile alcoolice si fumatul sunt total interzise;
-la fel si medicamentele iritante. Daca acestea fac parte dintr-un tratament cronic, atunci li se vor reduce dozele la minim, se vor administra doar dupa masa si impreuna cu protectoare gastrice.
2. tratamentul cauzei: factorul care a determinat gastrita sau a favorizat-o, este inlaturat. Daca este vorba de o infectie, aceasta va fi tratata.
3. tratamentul simptomelor cu care evolueaza gastrita (durere, greata, varsaturi, anemie, sindrom carential) se face prin administrare de:
-antiemetice cum este Emetiral, Torecan, sulfat de magneziu;
-carbune medicinal;
-fier;
-suplimente alimentare calorice si vitaminice.
4. tratamentul propriu-zis al gastritei cuprinde:
-pentru combaterea durerilor se administreaza novocaina inainte de masa;
-metoclopramid;
-alcaline: saruri de bismut, aluminiu s.a.;
-protectoare de mucoasa (Carbenoxolona);
-anticolinergice.
Tratamentul se face doar la indicatie si sub supravegherea unui medic.
Preventia gastritei
Gastrita poate fi evitata prin respectarea normelor de igiena alimentara si evitarea oricarei agresiuni gastrice, in special la persoanele predispuse la aceasta boala.
Obiceiurile alimentare proaste iti pot afecta organismul intr-un mod ireversibil! Gandeste-te la corpul tau!
Bibliografie:
[1] Radu Paun, Tratat de medicina interna, partea I, ed. Medicala, Bucuresti, 1984
[2] Mihai Negulescu, Medicina interna, vol I, ed. Aius, Craiova, 1996
[3] Marin Voiculescu, Medicina pentru familie, ed. Medicala, Bucuresti, 1986
[4] M.Grigorescu, O.Pascu, Tratat de gastroenterologie clinica, vol I, ed. Tehnica, Bucuresti, 1996
Urmareste-ne pe Google News
