Comoția cerebrală - simptome, diagnostic și tratament

Comoția cerebrală - simptome, diagnostic și tratament

Chiriac Iulia

Traumatismele reprezintă cea mai importantă cauză de deces la copii, adolescenți și adulții tineri. Majoritatea accidentelor rutiere sau sportive și a căderilor de la înălțime pot determina comoția cerebrală.

Ce este comoția cerebrală?

Sistemul nervos central este format din creier și măduva spinării. Creierul la adult cântărește aproximativ 1300-1500 g. Este situat în cutia craniană și este protejat de trei straturi anatomice (dura mater, arahnoida și pia mater) și lichidul cefalorahidian, aflat între pia mater și arahnoida. Deși este atât de bine protejat, el poate suferi în urma traumatismelor, în special cele cerebrale.

Cuvântul ‘'comoție'' provine din limba franceză, de la ‘'commotion'' care înseamnă șoc. Comoția cerebrală este o zguduire puternică a creierului, provocată prin cădere, explozie, lovire, accidente rutiere, activități sportive și manifestată prin tulburări care merg de la amețeală până la pierderea conștienței, comă și moarte. Sporturile de contact precum rugby, arte marțiale, box, hochei și altele sunt printre cele mai comune cauze ale comoției cerebrale.

Leziunile cerebrale pot fi primare (când impactul inițial determină rupturi neuronale) sau secundare. Leziunile secundare complică leziunea primară. Cele mai frecvente leziuni secundare sunt:

  • apariția hematomului intracranian (acumulare de sânge în țesutul cerebral);
  • edemul cerebral;
  • hipoxia sau scăderea cantității de oxigen în țesuturi;
  • hidrocefalia (acumularea excesivă de lichid cefalorahidian);
  • tulburări endocrine.

Semnele și simptomele comoției cerebrale

ilustratie pacient care sufera de durere de cap

Comoția cerebrală este definită ca orice alterare a funcției cerebrale, cauzată de o forță aplicată la nivelul cutiei craniene, ce poate avea drept rezultat apariția următoarelor semne și simptome:

  • pierderea conștienței pe termen scurt;
  • amnezie;
  • pierderea orientării temporo-spațiale;
  • agitație, neliniște;
  • fotofobie (fobie pentru lumină);
  • prezența de zgomote și vâjâituri în urechi (acufene);
  • dificultate de concentrare;
  • încețoșarea vederii;
  • oboseală;
  • tulburări de echilibru;
  • tulburări de somn;
  • alterarea personalității;
  • senzația de greață, vărsături;
  • amețeală;
  • senzație de vertij;
  • cefalee difuză.

În cazul leziunilor craniene traumatice moderate și severe, simptomele și semnele prezente sunt mult mai accentuate sau nu pot fi evaluate din cauza pierderii conștienței.

La copii, traumatismele la cap sunt destul de frecvente, dar ele pot fi dificil de recunoscut, mai ales la bebeluși și copiii mai mici, deoarece ei nu pot descrie simptomele pe care le au. Semnele care pot arăta că un copil a avut o comoție cerebrală sunt:

  • are stări de amețeală
  • își pierde echilibrul și are un mers nesigur;
  • obosește ușor și are o stare de somnolență continuă;
  • este iritabil și plânge în mod excesiv;
  • are tulburări de alimentație și de somn;
  • jucăriile preferate nu mai prezintă nici un interes.

Consultă un doctor de urgență dacă un adult sau un copil prezintă o leziune la cap și simptome precum cele enumerate mai sus. De exemplu, dacă persoana care s-a lovit la cap are probleme în a recunoaște oamenii sau locurile, are dificultăți de vorbire, modificare de comportament și coordonare fizică, este nevoie urgentă de îngrijiri speciale. De asemenea, dacă o persoană prezintă umflături mai mari pe cap, vânătăi pe alte zone decât frunte, este absolut necesar să mergi de urgență la doctor.

Diagnosticul de comoție cerebrală

Un traumatism cerebral determinat de o lovitură puternică, un accident rutier, cădere de la înălțime sau orice fel de accident în care s-a pierdut conștiența din cauza loviturii la cap, trebuie investigat de către medic în vederea unui tratament adecvat.

Conform dictonului ‘'Mai bine previi decât să tratezi'', este necesar ca aceste leziuni să fie corect diagnosticate, deoarece unele,  deși par banale, pot degenera în ceva mult mai grav.

Pentru stabilirea diagnosticului de comoție cerebrală și evaluarea gravității, medicul va efectua atât examinarea clinică a pacientului, cât și examene paraclinice.

Examinarea clinică a persoanelor cu leziuni cerebrale se realizează dupa anumite criterii, cunoscute sub denumirea de scorul Glasgow. Acest scor evaluează răspunsul verbal, deschiderea ochilor și răspunsul motor, iar în funcție de scorul pe care l-a primit, va fi încadrat în anumite criterii, necesare începerii tratamentului.

Examenele paraclinice necesare pentru evaluarea comoției cerebrale sunt:

  • radiografie craniană pentru identificarea eventualelor fracturi ale cutiei craniene;
  • computer tomografia (CT) sau rezonanța magnetic nucleară care permit identificare leziunilor cerebrale primare și secundare (hematom intracerebral, edem cerebral, hidrocefalia etc.).

Tratamentul și complicațiile pe termen lung 

comoția cerebrală-echipă de doctori care realizează o intervenție chirurgicală

Comoția cerebrală beneficiază de terapie în funcție de severitatea leziunilor cerebrale. Există un algoritm de tratament în funcție de evaluarea clinică, de scorul Glasgow și de rezultatele examenelor paraclinice.

Tratamentul comoției cerebrale poate include de la externarea din spital cu ingrijire la domiciliu, consult neurochirurgical, internare în secția de ATI sau, în cazurile grave, până la intervenție chirurgicală.

Complicațiile pe termen lung ale comoției cerebrale includ:

  • convulsiile;
  • sindromul postcomoțional sau persistența simptomelor și a semnelor prezente în comoția cerebrală o perioadă mai mare de timp. La aproximativ jumătate dintre persoanele cu comoție cerebrală cefaleea, amețelile, dificultatea de concentrare, depresia și amnezia persistă până la 3 luni de la producerea leziunii.
  • infecțiile, precum: meningita care reprezintă inflamația meningelui, alte infecții datorate internării prelungite în secția de ATI (pneumonie, sepsis).

Persoana care a suferit comoția cerebrală trebuie să aibă un repaus la pat și să evite o perioadă efortul fizic. Mersul pe bicicletă sau conducerea autovehiculelor în primele 24 de ore de la producerea incidentului este interzisă. De asemenea, este recomandat ca pacientul să nu întreprindă activităţi care presupun concentrare, precum privitul la TV sau jocurile pe calculator, citit sau activităţi care stimulează activitatea cerebrală.

De-abia după ce simptomele încep să se amelioreze, pacientul poate reveni treptat la activităţile obişnuite. De obicei, recuperarea completă durează 7-10 zile, însă durerile de cap pot persista chiar şi la o lună după incident.

Surse foto: Pixabay, Istock

Articolul urmator
Keratoza pilară: cauze, simptome și tratament
Keratoza pilară: cauze, simptome și tratament
De ce tratament ai nevoie în funcție de tipul de ten?
Incepe quiz
De ce tratament ai nevoie în funcție de tipul de ten?

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

2.4 (188)
Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.
    mihaela (anonim)
    12 mai 2013 14:02

    buna maicamia a facut comotie cerebrala acum3saptamani dupa care a decedat la varsta de numai60 ani era singura in acel moment dupa care a gasito un vecin in curte si a sunat la smurd au duso la spital si iau facut ct dupa care neau zis doctorii ca a avut un hematom si s-a spart si de la presiune s-a deplasat creeru din cutia craniana cu10 mm si i s-a scurs oxigenul din creer as dori sa stiu daca era gasita mai repede sau daca i se facea ct cand a ajuns la spital imediat nu dupa 4 ore mai avea vreo sansa sa fie operata si sas-si revina?va multumesc mult