Epilepsia: simptome, diagnostic, tratament

Normalitatea aparenta a celor din jur poate ascunde suferinte psihice si fizice inimaginabile. Epilepsia este una dintre aceste capcane, o boala care afecteaza 5-7 persoane la 1000 de locuitori, persoane care e posibil sa le intalnesti in fiecare zi fara sa fi stiut suferinta prin care trec.

Ce este epilepsia?

Epilepsia este o boala manifestata prin crize convulsive paroxistice care au un debut brusc si o durata limitata, dar din nefericire, si tendinta la repetare. Ea devine evidenta inca din prima copilarie si are la baza o hiperexcitabilitate a creierului, leziuni neuronale sau patologie cerebrala. Cauzele epilepsiei difera in functie de etapa de varsta la care ea survine:

1. Pentru nou-nascuti, cele mai frecvente cauze ale epilepsiei sunt:
-afectiunile ereditare de tipul microcefaliei sau hidrocefaliei,
-la care se pot adauga cauze survenite in timpul nasterii: lipsa de oxigenare corespunzatoare a nou-nascutului, traumatisme obstetricale, hemoragii.
-si cauze postnatale cum sunt unele infectii si afectiuni metabolice.

2. In primul an de viata si prima copilarie, epilepsia este legata de afectiuni cum ar fi:
-meningita,
-encefalita ,
-tromboflebita cerebrala,
-hematoamele subdurale.

3. Pentru adult, cauzele de epilepsie sunt:
-tumorile cerebrale,
-traumatismele cranio-cerebrale,
-encefalita,
-meningita t.b.c,
-stari febrile,
-intoxicatii (alcool, arsenic, benzen).

Simptomele epilepsiei

Caracteristica acestei boli este criza epileptica ale carei trasaturi sunt urmatoarele:

-cu putin inainte de a incepe, epilepticul va avea o serie de senzatii gustative, auditive si psihice specifice (“senzatie de vis”);
-debutul poate asocial furnicaturi, senzatie de soc electric si viziuni colorate, jena epigastrica si dispnee (respiratie cu dificultate);
-la cateva secunde sau minute dupa, apare criza cu pierderea cunostintei, cadere, eventual precedate de un tipat;
-in criza epileptica, musculature este contractata, iar fata este violacee;
-epilepticul isi va da capul pe spate si va avea o pozitie cu membrele superioare in flexie (coatele indoite) si cele inferioare in extensie (picioarele drepte);
-globi oculari sunt deplasati in sus si inafara, iar pupilele sunt marite;
-urmatoarea faza este impresionanta prin convulsiile care se produc la nivelul membrelor si contractiile musculare generalizate;
-epilepticul isi poate musca limba in acest stadiu, iar saliva i se va prelinge din gura;
-bolnavul poate pierde urina spre finalul crizei epileptice;
-dupa 1-2 minute, are loc relaxarea musculara cu normalizarea respiratiei si a culorii tegumentelor, iar pacientul adoarme profound;
-la revenire, epilepticul este obosit, il doare capul, dar nu isi aminteste nimic din cadrul crizei.

Diagnosticul epilepsiei

Datorita manifestarilor atat de impresionante, de regula, epilepticul se va prezenta la spital fie in criza, fie dupa terminarea acesteia. Manifestarile clinice specifice ridica suspiciune de epilepsie, pe care medicul o va completa cu o serie de explorari menite sa confirme diagnosticul:

-electroencefalograma,
-tomografie computerizata,
-rezonanta magnetica nucleara,
-exporari care sa vizeze depistarea cauzei de epilepsie.

Tratamentul epilepsiei

Tratamentul epilpsiei are in vedere in primul rand, suprimarea, pe cat posibil, a crizelor. Medicatia anticonvulsivanta se va administrate sub o stricta supraveghere a unui medic, se va face fara intrerupere, ani de zile. Dintre acestea amintim:
-fenobarbitalul,
-fenitoinul,
-mesantionul,
-primidonul.

Tratamentul chirurgical se impune daca epilepsia este cauzata de o tumora cerebrala, de un hematom sau orice alta afectiune abordabila chirurgical si care poate rezolva boala.

Tratamentul dietetic recomanda un regim:
-declorurat,
-bogat in grasimi
-si sarac in hidrocarbonati.
-evitandu-se alcoolul, tutunul si condimentele.

Implicatiile epilepsiei

Normalitate regimului de viata al unui epileptic este in stransa legatura cu eficacitatea tratamentului pe care acesta il ia. Chiar si sub un raspuns terapeutic bun, sunt obligatorii o serie de masuri care sa previna aparitia de crize ce induc un risc vital:

-o gravida epileptica trebuie instiintata ca exista riscul de mutatii pentru fat datorat medicatiei epileptice, dar si sansa mare de transmitere a bolii;
-anestezia generala a epilepticului impune masuri de precautie suplimentare, motiv pentru care este esential ca medical ATI sa fie informat anterior;
-vaccinarile unui copil cu epilepsie pun si ele o serie de probleme daca postvaccinare, el va evolua cu febra (vaccinul antivariolic, antirujeolic);
-este interzisa conducerea vehiculelor de catre un epileptic;
-sportul de performanta nu poate fi practicat, fiind total contraindicate scufundarile, ascensiunile sau inotul nesupravegheat.

Epilepsia lasa urme fizice, dar mai ales psihice. Marginalizare sociala a acestor bolnavi e poate mai dureroasa decat insasi afectiunea lor, iar daca pentru tratamentul eficient al unui epileptic este nevoie de un doctor competent, pentru a-i ingriji sufletul nu avem nevoie decat de mai mult interes si implicare in problemele lor.

Bibliografie:

[1] Cezar Ionel, Compendium de neurologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 1982
[2] C. Arseni, Tratat de neurology, partea I,   Ed. Medicala, Bucuresti, 1980
[3] Felicia Stefanache, Neurologie clinica, Ed. U.M.F Iasi, 1997