Durerea de cap(cefaleea sau sindromul cefalalgic) este o durere la nivelul capului cauzată de dilatarea arterelor cerebrale sau a contracțiilor musculare ori de reacția la anumite medicamente.
Sindromul cefalagic - statistici
Potrivit statisticilor, 7 din 10 oameni au cel puțin o durere de cap pe an. Aproape toți oamenii se confruntă cu dureri de cap la un moment dat în viață și marea majoritate a adulților au cel puțin o durere de cap anuală. Un studiu recent a arătat că 95% dintre femei și 91% dintre bărbați au suferit cel puțin 1-2 dureri de cap în cursul anului anterior. Cu toate acestea, doar o minoritate dintre cei chestionați (18% dintre femei și 15% dintre bărbați) a consultat un medic specialist pentru durerile de cap resimțite, restul alegând să își autoadministreze tratamentele necesare la domiciliu.
Durerile de cap cronice se numără printre cele mai frecvente afecțiuni care declanșează durere în rândul copiilor și al adolescenților deopotrivă. Copiii care suferă de dureri de cap cronice sunt cel mai probabil diagnosticați cu migrene sau cu o cefalee tensională. Predispozițiile către diferite tipuri de dureri de cap sunt cel mai frecvent diagnosticate în copilărie sau în perioada dintre 20 și 50 de ani.
Durerile de cap pot fi câteodată ușoare, dar în cele mai multe cazuri pot provoca senzații severe, ceea ce face extrem de dificilă concentrarea la locul de muncă, dar și efectuarea activităților zilnice. Din fericire, de cele mai multe ori, sindromul cefalalgic poate fi gestionat prin medicație și, de asemenea, prin schimbarea stilului de viață.
Cauzele sindromului cefalalgic
Medicii au identificat mai multe cauze care declanșează durerile de cap, clasificate în 2 grupe mari: primare (90% din cazuri) și secundare (10% din cazuri).
Cefaleea primară este acea durere de cap care nu are la bază o altă problemă medicală. Cele mai comune tipuri de cefalee primară includ migrena, clusterul (durerea în ciorchine) și durerile de cap de tip tensional.
Cefaleea secundară este durerea de cap declanșată de alte afecțiuni medicale, precum tumoarea pe creier sau anevrismul cerebral.
Cum se manifestă sindromul cefalalgic
În funcție de cauză, fiecare tip de sindrom cefalalgic are simptome diferite.
Cefaleea primară
Cefaleea de tip tensional (tensională) este cea mai frecventă durere de cap. Ea se resimte ca o durere de intensitate ușoară apărută bilateral, fără să fie supărătoare și nepulsatilă. De aceea, majoritatea pacienților care suferă de ea aleg să nu viziteze medicul și să o trateze singuri, cu analgezice precum ibuprofen sau paracetamol. Această decizie nu este una greșită, atât timp cât nu se exagerează cu administrarea de medicamente.
Sindromul cefalalgic tensional poate declanșa și următoarele simptome:
- rigiditate a gâtului
- sensibilitate a scalpului
- rigididate a umărului
- presiune la nivelul frunții, care se poate extinde și la zonele laterale sau către spatele capului
Migrena reprezintă a doua cel mai des întâlnită cefalee primară. Din nefericire, cauzele ei nu au fost încă deslușite. Migrenele nu sunt niciodată ușoare, ca sindromul cefalagic tensional, ci întotdeauna moderate sau severe, declanșând adevărate crize migrenoase pacientului. Aceste crize pot dura de la câteva ore până la câteva zile și pot avea loc de câteva ori pe lună. Odată cu durerea de cap sâcâitoare, o migrenă declanșează și alte simptome, precum sensibilitate la lumină, episoade de greață și, în cele mai severe cazuri, vărsături.
Deși în perioada prepuberală migrenele apar mai des la băieți decât la fete, după aceea situația se prezintă exact invers – o femeie din 5 și un bărbat din 15 suferă de migrene. Cu toate că nu este cunoscută cauza exactă a migrenelor, există numeroși factori despre care se știe că declanșează apariția acestor dureri. Acestea includ:
- nivelurile hormonale fluctuante
- stresul sau anxietatea
- mâncărurile fermentate și cele murate
- mezelurile și brânzeturile învechite
- anumite fructe, inclusiv banane, avocado și citrice
- săritul peste mese
- prea puțin sau prea mult somn
- luminile puternice
- fluctuațiile presiunii atmosferice cauzate de schimbările climatice
- consumul de alcool
- eliminarea cofeinei
Cefaleea de tip cluster (în ciorchine) apare cel mai rar, dar este cea mai gravă în intensitate. Ea poate fi resimțită constant sau intermitent și se simte ca o arsură severă. Cel mai adesea, oamenii suferă de sindrom cefalalgic în ciorchine cel mai adesea primăvara și toamna. Cefaleea cluster poate „ataca” pacientul de până la 3 ori pe zi și poate dura până la 3 luni. Nu durează mult și, cel mai adesea, declanșează durere intensă în spatele ochilor, într-o singură parte. Apare de obicei la o oră sau două după culcare. Deși prezintă simptome asemănătoare migrenei, nu cauzează și grețuri.
Cefaleea secundară
Tumoarea pe creier și anevrismul cerebral pot duce la dureri de cap, din cauza spațiului limitat din cutina craniană. Atunci când craniul se „umple” cu țesut (de la tumoare) sau cu sânge (de la anervrism), compresia pe creier poate provoca o durere de cap.
Cefaleea cervicogenă apare atunci când discurile coloanei vertebrale încep să se degradeze și apasă pe ea. Rezultatul? O durere extrem de puternică în zona capului, a gâtului și a cefei.
Sindrom cefalalgic declanșat din cauza administrării excesive de medicamente este tot o cefalee secundară. Dacă o persoană ia zilnic o cantitate semnificativă de medicamente pentru durere și începe să crească doza sau, dimpotrivă, le întrerupe brusc, de tot, se poate alege cu o cefalee puternică. Acest tip de cefalee secundară apare cel mai adesea dimineața și poate fi însoțită de următoarele simptome:
- iritabilitate
- greaţă
- nelinişte
- probleme de memorare
Meningita – inflamarea meningelor, membranele care îmbracă creierul și coloana vertebrală - poate declanșa și ea cefalee secundară, pacientul plângându-se de dureri înfiorător de puternice și pulsatile, care nu trec ușor cu medicație. Ele apar cel mai adesea dimineața și sunt localizate în zona frunții (regiunea frontală) sau în spatele ochilor (regiunea retroorbitală). Cel mai dureros și nepăcut tip de migrenă este migrena cronică, din cauza faptului că acest tip de durere de cap poate apărea chiar și de mai mult de 15 ori pe lună, aducând cu ea alte simptome precum:
- greaţă
- sensibilitate la sunet și lumină
- vărsături
Sindromul cefalalgic secundar posttraumatic (cunoscut mai mult sub denumirea de cefalee cronică posttraumatică) apare după ce o persoană a suferit o lovitură puternică în zona capului – în urma unei căzături, a unui accident de mașină, de schi etc. Durerile sunt episodice, dar extrem de intense.
Cefaleea de cauză sinusală apare la persoanele care au probleme cu sinusurile (fie permanent, fie din cauza unei răceli etc.) și se manifestă ca o durere intensă și constantă resimțită la nivelul frunții, nasului și obrajilor. Durerea devine mai puternică atunci când pacientul își mișcă brusc capul sau strănută.
Și, în final, ultimul tip de cefalee secundară este cel apărut în urma unei anestezii spinale sau epidurale, din cauza fluxului scăzut de lichid cerebrospinal (cefalorahidian).
Diagnosticarea durerilor de cap
Un medic este singurul care poate determina cauza principală a unei dureri de cap prin examinarea istoricului medical și efectuarea unui examen fizic. Acest examen ar trebui să includă o evaluare completă neurologică.
Un medic poate, de asemenea, să recomande sau să efectueze teste de diagnostic, dacă suspectează că o anumită afecțiune poate sta la baza durerilor de cap. Aceste teste pot include:
- hemoleucogramă (CBC), un test de sânge care poate semnala o eventuală infecție în corp
- radiografie craniană, un test de imagistică prin care se pot obține imagini detaliate ale oaselor craniului
- radiografie la sinusuri, un test de imagistică efectuat dacă se suspectează că pacientul suferă de sinuzită
- tomografia computerizată(CT) sau un RMN, care ar putea fi făcute în cazurile în care sunt suspectate accidente vasculare cerebrale, traume sau cheaguri de sânge pe creier
Când să te duci la doctor
Cele mai multe dureri de cap nu sunt simptome ale unei boli care îți poate pune în pericol viața. Totuși, trebuie să te adresezi medicului dacă apare o durere de cap în urma unui traumatism la nivelul capului. De asemenea, trebuie să te adresezi medicului imediat dacă sindromul cefalalgic este însoțit de următoarele simptome:
- somnolenţă
- febră
- vărsături
- amorțeală facială
- vorbire neclară
- slăbiciune resimțită la un braț sau la un picior
- convulsii
- confuzie
Presiunea din jurul ochilor, secrețiile nazale de culoare gălbuie-verde și durerile în gât trebuie, de asemenea, evaluate de medicul tău.
Factorii de risc pentru durerea de cap
Cefaleea primară
Factorii de risc pentru cefaleele primare diferă în funcție de tipul de cefalee. Persoanele care suferă de dureri de cap în timpul copilariei au mai multe șanse de a suferi de dureri de cap atunci când ajung adulți.
Migrenele prezintă o componentă genetică. Persoanele care au în istoricul familial prezente cazuri de migrenă au mai multe șanse de a experimenta și ele, la rândul lor, aceste dureri de cap decât cele care nu au membri ai familiei afectați de migrenă. Migrenele sunt, de asemenea, asociate cu stresul, tensiunea psihică și variate traume suferite la nivelul capului. Persoanele care abuzează de tratamentul oferit de medicul specialist pentru ameliorarea simptomelor date de migrene ajung, de cele mai multe ori, să se lupte și cu obezitatea - spun statisticile.
Durerile de cap de tip tensional apar la 47% dintre pacienții care urmează intervenția chirurgicală neuromatică acustică (intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea unei tumori benigne rare apărută pe nerv care conectează urechea cu creierul și care poate duce la dureri de cap) și poate apărea, de asemenea, în urma unui traumatism la nivelul capului. Alți factori de risc includ stresul, tensiunea psihică și, la bărbați, un stil de viață predominant sedentar.
Cefaleea secundară
Principalul factor de risc pentru cefaleea secundară este reprezentat de prezența unei alte afecțiuni în corp, care ajunge să și provoace dureri de cap, printre alte simptome. Astfel, factorii de risc pe care îi prezintă cefaleea secundară variază în funcție de boala principală care a declanșat si sindromul cefalagic secundar de care se plânge pacientul.
Cum se tratează sindromul cefalalgic
După cum era de așteptat, tratamentul pentru durerile de cap variază în funcție de cauză, în funcție de ce a declanșat fiecare cefalee în parte. Dacă durerile de cap sunt cauzate de o boală, atunci este posibil ca ele să dispară odată ce afecțiunea principală este tratată după sfaturile medicului. Cu toate acestea, din fericire, majoritatea durerilor de cap nu sunt simptome ale unor afecțiuni medicale grave și pot fi tratate cu succes cu medicamente fără prescripție medicală, cum ar fi aspirina, acetaminofenul sau ibuprofenul. Dacă medicamentele administrate nu funcționează, există alte câteva remedii care pot ajuta la tratarea durerilor de cap:
- Biofeedbackul este o tehnică de relaxare, o terapie alternativă care ajută la gestionarea durerii, prin controlul voluntar.
- Curs de managementul stresului - te poate învăța cum să faci față stresului și cum să ușurezi tensiunea.
- Terapia cognitiv-comportamentală este un tip de psihoterapie care îți arată cum să identifici situațiile care te fac să te simți stresat și anxios.
- Acupunctura este o terapie alternativă care poate reduce stresul și tensiunea prin aplicarea acelor fine în anumite zone-cheie ale corpului.
- Exercițiile fizice ușoare și moderate pot ajuta la creșterea producției acelor substanțe chimice din creier care te fac să te simți mai fericit și mai relaxat.
- Comprese reci sau calde aplicate timp de 5 până la 10 minute, de mai multe ori pe zi.
- O baie (sau un duș fierbinte) poate relaxa mușchii tensionați.
Remedii naturale pentru durerea de cap
Unii oameni aleg să-și trateze și să prevină durerile de cap prin administrarea de vitamine și plante medicinale. Aces lucru nu este ceva greșit. Dar este mai mult decât indicat să discuți întotdeauna cu medicul înainte de a lua orice medicamente noi, pentru a te asigura că nu interacționează negativ cu alte tratamente pe care le urmezi. Unele remedii naturale pe care o persoană le poate lua pentru a reduce durerile de cap pot include, printre altele, magneziu, vitamina B12 și coenzima Q10.
Cum poți preveni durerile de cap
Un stil de viață sănătos și mult somn pot ajuta la prevenirea durerilor de cap. Câțiva pași-cheie pentru a reduce riscul de dureri de cap includ:
- Evitarea alimentelor care pot declanșa cefalee, precum: brânzeturi, vin, caju, ceapă, ciocolată, carne procesată, bere neagră, aditivi alimentari, produse lactate și grâu.
- Evitarea excesului de cafeină. Consumul a 6 sau mai multe căni de cafea pe zi poate duce la dureri de cap cronice. Este indicată limitarea cofeinei la două până la trei cești pe zi (sau deloc).
- Mai multe ore de somn. Lipsa somnului este un declanșator comun al durerilor de cap. Un somn de cel puțin 8 ore și de calitate în fiecare noapte este cheia pentru evitarea trezitului cu o durere de cap puternică și persistentă.
- Sport regulat. Exercițiile fizice, de orice natură, efectuate de cel puțin trei ori pe săptămână, timp de 30 de minute, pot ajuta la ameliorarea stresului și a tensiunii care ar putea declanșa dureri de cap.
Urmareste-ne pe Google News
