Prolaps uterin-simptome, diagnostic, tratament

Prin prolaps uterin se intelege coborirea uterului in axul vaginului si in afara acestuia, insotita de deplasarea in acelasi sens a peretilor vaginului si a portiunilor adiacente ale vezicii urinare si rectului.

Prolapsul uterului este insotit in mod obligatoriu si de prolaps vaginal si este de trei grade:
-prolaps genital de gradul I: colul uterului coboara pana in vecinatatea inelului vulvar
-prolaps genital de gradul II: colul uterin depaseste orificiul vulvar
-prolaps genital de gradul III: este forma in care uterul a iesit in totalitate prin inelul vulvar, colul este alungit, hipertrofiat, prezinta ulceratii si tulburari trofice.

Exista si o serie de forme clinice particulare, si anume:
-prolapsul la nulipare si virgine: in care mijloacele de sustinere sunt ineficiente
-prolapsul dupa histerectomie: peretele vaginal herniaza din cauza presiunii intraabdominale, sistemele de sustinere si fixare ale uterului fiind compromise
-prolapsul femeilor la menopauza: este datorat dezechilibrului hormanal, si in special a carentei estrogenice
-prolapsul obstetrical: apare dupa nasteri precipitate, cu feti mari, sau dupa diverse manevre obstetricale ( forceps, extrageri in prezentatii pelvine)
-prolapsul din afectiuni care cresc presiunea intraabdominala: astm bronsic, bronsite cronice, obezitate, constipatie cronica, tumori abdominale.

Cauzele aparitiei prolapsului uterin

Aparitia prolapsului este legata de existenta unei hiperpresiuni abdominale si se insoteste de cele mai multe ori de un traumatism al planseului pelvi-perineal.
In mod normal, uterul este un organ cu o mobilitate considerabila, ce isi modifica pozitia si orientarea in functie de volumul si consistenta rectului si a vezicii urinare, revenind ulterior la situatia initiala. 

In conditii anatomice si functionale normale, in timpul unui efort fizic, presiunea intraabdominala creste; drept urmare are loc ridicarea vaginului si a colului uterin.
Asadar , in conditii fiziologice, alunecarea in jos sau hernierea organelor pelvine nu este posibila.
In anumite conditii, cand aparatul de sustinere ( reprezentat de planseul musculo-aponevrotic pelvi-perineal) isi pierde proprietatile morfologice si functionale, in timpul efortului, vaginul ramane orientat perpendicular si va fi intredeschis, ceea ce antreneaza concomitent vezica urinara si rectul. Corpul uterin va fi expus presiunii intraabdominale, care il va impinge prin hiatusul uro-genital deschis, propulsandu-l in vagin.

Modificarea situatiei intravaginale a colului uterin are ca efect alungirea acestuia, iar datorita stazei venoase si limfatice- generate de modificarea pozitiei uterului, colul uterin se alungeste si se exteriorizeaza din vagin, antrenand la randul sau accentuarea prolapsului.

Factorii care favorizeaza aparitia prolapsului uterin sunt:
-factorii gestationali: nasterea, in special multiparitatea, determina slabirea mijloacelor de sustinere, scad elasticitatea tesuturilor . Alti factori gestationali sunt reprezentati de: feti mari, rupturile de perineu sau suturile necorespunzatoare.
-factori constitutionali: se refera la deficienta congenitala a tesutului conjunctiv, ceea ce explica aparitia prolapsului uterin la virgine si nulipare.
-factori endocrini: deficientele hormonale din postmenopauza, carenta de estrogeni- sunt responsabile de agravarea prolapsului la multipare in postmenopauza
-factori mecanici: favorizeaza aparitia prolapsului uterin printr-o patogenie tumorala sau infectioasa a aparatului genital feminin.

Simptomele prolapsului uterin

Simptomatologia subiectiva in cazul prolapsului uterin este saraca, femeila acuzand :
-dureri pelvine sau pelvi-perineale, lombare sau lombosacrate, imbraca adesea caracterul unei senzatii de greutate , de apasare; sunt moderate , mai intense la sfarsitul zilei
-sangerarea sau/si leucoreea (scurgere vaginal? de lichid albicios) abundenta, apar frecvent
-tulburari urinare, sunt prezente la peste jumatate dintre femeile cu prolaps uterin: incontinenta urinara de efort consta in pierderi de urina involuntare, mai ales cu ocazia unor eforuri fizice
-tulburarile de defecatie
-simptomul care aduce la medic pacientele cel mai frecvent este prezenta unei formatiuni in regiunea vulvara; uneori acesta poate fi si singurul simptom al bolii.

Diagnosticul prolapsului uterin

In cazul in care se constata prezenta simptomelor prolapsului uterin, este indicat sa se efectueze o vizita la medicul cat mai rapid, pentru a se stabili cu certitudine de ce boala suferiti.
Pentru diagnostic, medicul va efectua o anamneza, in scopul identificarii cat mai exacte a simptomelor bolii si a unor factori favorizanti. Ulterior pentru un diagnostic de certitudine se poate apela la:
-examen genital
-examen de urina
-ecografie
-RMN
-urografie intravenoasa
-colpocistograma

Daca medicul considera ca pentru tratarea bolii va fi necesara o interventie chirurgicala, explorarile paraclinice vor fi completate de analizele necesare pentru stabilirea echilibrului biologic, metabolic, fluido-coagulant, hemodinamic.

Tratamentul prolapsului uterin

Tratamentul prolapsului uterin va fi profilactic, medicamentos si chirurgical.

Tratamentul profilactic va urmari identificarea si evitarea cauzelor ce duc la aparitia prolapsului uterin. De exemplu, la femeile insarcinate, in cursul celor 9 luni de sarcina se va incerca mentinerea unui tonus muscular corespunzator, prin gimnastica medicala, iar la nastere, printr-o asistenta corecta. Postpartum se indica mobilizarea precoce si gimnastica medicala.
Tratamentul medical este paliativ, avand drept scop ameliorarea simptomatologiei locale si generale.
Tratamentul chirurgical este cel mai eficient, obiectivele urmarite fiind redresarea prolapsului si evitarea recidivelor, prin refacerea aparatului de sustinere. Exista numeroase procedee chirurgicale. Alegerea unuia dintre acestea va fi individuala in functie de varsta, constitutie generala, gradul prolapsului si leziunile asociate.