Multi copii care au paralizie cerebrala au alte probleme care necesita tratament. Acestea includ retard mental, dizabilitati de invatare, convulsii, probleme de vedere, de auz si de vorbire. Desi simptomele variaza de la usoare la severe, boala nu se inrautateste pe masura ce copilul creste. Prin tratament, cei mai multi copii isi pot imbunatati semnificativ abilitatile.
Conform statisticilor internationale, incidenta paraliziei cerebrale, denumita si infirmitate motorie cerebrala, este de 2 cazuri la 1000 nou-nascuti. La nivelul tarii noastre, aceasta reprezinta aproximativ 500 de copii afectati anual.
Cauzele paraliziei cerebrale la copil
Paralizia cerebrala este consecinta lezarii sau dezvoltarii anormale a sistemului nervos (creierului). In majoritatea cazurilor nu se cunoaste cauza exacta. Leziunea sau disfunctia poate surveni in timpul sarcinii, in timpul nasterii sau in primii 2-3 ani de viata.
Cel mai frecvent, cauza paraliziei cerebrale este reprezentata de o serie de evenimente care au loc inainte de nastere si care perturba dezvoltarea normala a creierului. Incrimitate adesea, infectiile mamei din timpul sarcinii pot provoca leziuni ale creierului si pot determina aceasta afectiune.
Iata cateva dintre cauzele paraliziei cerebrale la copil:
-rubeola
-infectia cu citomegalovirus
-toxoplasmoza
-nastere prematura
-asfixierea in timpul travaliului si al nasterii
-incompatibilitate Rh
Cauzele paraliziei cerebrale in primii doi sau trei ani de viata sunt legate de lezarea creierului in urma unei boli grave ca meningita , in urma unei leziuni cerebrale consecutive unui accident sau traumatism cranian sau in urma unei lipse temporare de oxigen ca in cazul unui inec.
Simptomele paraliziei cerebrale la copil
Chiar daca este prezenta inca de la nastere, paralizia cerebrala poate deveni evidenta abia intre unu si trei ani de viata. Acest lucru se datoreaza modalitatii de crestere si dezvoltare a copiilor.
Simptomele unei paralizii cerebrale severe sunt evidente imediat dupa nastere:
-dificultati la supt si inghitit
-planset slab sau ascutit
-pozitii anormale ale corpului
Parintii pot deveni ingrijorati in legatura cu dezvoltarea bebelusului sau a copilului in cazul in care acesta invata greu sa se intoarca de pe o parte pe alta, sa stea in sezut, sa mearga de-a busilea sau sa mearga in picioare. Este recomandat ca in cazul unor asemenea simptome ale paraliziei cerebrale sa se discute intotdeauna cu medicul pediatru.
Diagnosticul paraliziei cerebrale la copil
Diagnosticul paraliziei cerebrale se face in principal prin evaluarea modului in care se misca bebelusul sau copilul mic. Medicul evalueaza tonusul muscular al copilului, care poate parea moale. Alti copii au un tonus marit ceea ce ii face sa para tepeni sau un tonus variabil (marit uneori si redus alteori).
Rezonanta magnetica nucleara (RMN) sau computer tomografia (CT) pot ajuta uneori la identificarea cauzei paraliziei cerebrale.
Ecografia este adesea recomandata bebelusilor prematuri despre care se considera ca sunt expusi riscului de paralizie cerebrala, pentru a ajuta la diagnosticarea anomaliilor creierului care sunt asociate frecvent cu aceasta afectiune.
Care este tratamentul paraliziei cerebrale la copil?
Terapia fizica reprezinta o parte importanta a tratamentului paraliziei cerebrale la copil. Aceasta incepe imediat dupa punerea diagnosticului si poate continua de-a lungul vietii pacientului. Acest tratament poate incepe inainte ca un diagnostic de certitudine sa fie pus, in functie de simptomele copilului.
Terapia medicamentoasa poate controla o parte dintre simptomele paraliziei cerebrale si poate preveni complicatiile. Se pot administra antispastice injectabile pentru imbunatatirea relaxarii musculaturii si imbunatatirea ratei miscarii.
Pentru a preveni paralizia cerebrala la copil, inainte si in timpul sarcinii, se pot adopta si mentine o serie de obiceiuri sanatoase de viata, precum:
-consumarea de alimente sanatoase
-evitarea fumatului
-evitarea expunerii la substante nocive
-control medical regulat
Urmareste-ne pe Google News
