Bronhoscopie: cum decurge procedura și care sunt riscurile

Bronhoscopie: cum decurge procedura și care sunt riscurile

Ana Maria Munteanu, redactor sef Divahair.ro

O bronhoscopie este un test care îi permite medicului să examineze căile respiratorii ale pacientului. Pe scurt, medicul introduce un instrument numit bronhoscop prin nas sau gură pentru a ajunge la plămâni. Bronhoscopul este realizat dintr-un material flexibil din fibră optică și are o sursă de lumină și o cameră de luat vederi la capăt. Se efectuează și bronhoscopie cu bronhoscop rigid, dar extrem de rar. Aceasta presupune anestezie generală și se efectuează numai sub supravegherea medicului anestezist. Majoritatea bronhoscoapelor oferă informații video color, ceea ce ajută medicul să facă o documentare mai amănunțită a rezultatelor obținute.

Medic care efectueaza bronchoscopie unui pacient

Situații în care este necesară o bronhoscopie

Cu ajutorul bronhoscopului, medicul poate vizualiza toate structurile care alcătuiesc sistemul respirator. Acestea includ laringele, traheea și căile respiratorii mai mici ale plămânilor, care includ bronhiile și bronhiolele.

O bronhoscopie poate fi utilizată pentru a diagnostica:

  • o boală pulmonară
  • o tumoare
  • tusea cronică
  • o infecție

Medicul îți poate recomanda o bronhoscopie dacă ai rezultate anormale la o radiografie toracică sau la o scanare CT care prezintă semne ale unei infecții, ale unei tumori sau ale unui plămân care a cedat (pneumotorax).

De asemenea, testul este uneori realizat ca parte a unui tratament. De exemplu, o bronhoscopie poate permite medicului să administreze medicamente direct în plămâni sau să îndepărteze un obiect care este prins în căile respiratorii.

Pregătirea pentru o bronhoscopie

Va trebui să eviți să mănânci sau să bei ceva timp de 6 până la 12 ore înainte de bronhoscopie. Înainte de procedură, întreabă medicul dacă trebuie să întrerupi administrarea de:

  • Aspirină
  • Ibuprofen
  • Warfarină
  • Alte medicamente pentru subțierea sângelui

În timpul unei bronhoscopii, un spray anestezic local este aplicat în zona nasului și a gâtului. Vei primi, cel mai probabil, și un sedativ pentru a te ajuta să te relaxezi. Acest lucru înseamnă că vei fi treaz, dar somnolent în timpul procedurii. De asemenea, este posibil să primești oxigen în timpul unei bronhoscopii. Anestezia generală este rareori necesară.

Sfat important: adu pe cineva cu tine la spital când ai programată bronhoscopia, pentru a te conduce acasă după procedură, sau aranjează-ți o metodă alternativă de transport la domiciliu.

Cum se face bronhoscopia

Odată ce s-a asigurat că te-ai relaxat, medicul îți va introduce bronhoscopul în nas. Bronhoscopul trece de la nas până la gât până când ajunge în bronhii (bronhiile sunt căile respiratorii din plămâni).

Perii sau acele ar putea fi atașate la bronhoscop pentru a colecta probe de țesut din plămâni. Aceste mostre pot ajuta medicul să diagnosticheze orice afecțiune pulmonară pe care ai avea-o.

Medicul poate recurge, de asemenea, la un proces numit spălare bronșică (cunoscută și sub denumirea de lavaj bronhoalveolar sau spălarea arborelui respirator) pentru colectarea celulelor. Aceasta implică pulverizarea unei soluții saline pe suprafața căilor respiratorii. Celulele care sunt spălate de pe suprafață sunt apoi colectate și analizate sub microscop.

Bronhoscopia este de 3 feluri:

  1. endobronhială cu ultrasunete – medicul folosește ultrasunete pentru a crea o imagine completă a căilor respiratorii;
  2. cu lumină fluorescentă – pentru o vizualizare mai clară a plămânilor;
  3. bronhoscopie virtuală – pe baza unor tomografii (CT) computerizate.

În funcție de afecțiunea de care suferi, în urma bronhoscopiei, medicul poate găsi unul sau mai multe dintre următoarele:

  • sânge
  • mucus
  • o infecție
  • umflătură
  • un blocaj
  • o tumoare

Dacă îți sunt blocate căile respiratorii, este posibil să ai nevoie de un stent (un tub mic care poate fi introdus în bronhii cu bronhoscopul) pentru a le menține deschise. Când medicul termină examinarea plămânilor, va extrage ușor bronhoscopul.

Riscurile unei bronhoscopii

În general, bronhoscopia este o procedură sigură și lipsită de riscuri pentru majoritatea oamenilor. Cu toate acestea, la fel ca toate procedurile medicale, există și unele riscuri implicate, care pot include:

  • sângerare, mai ales dacă se face o biopsie
  • declanșarea unei infecţii
  • probleme de respirație
  • un nivel scăzut al oxigenului din sânge în timpul testării

Adresează-te medicului tău, de urgență, dacă:

  • faci febră
  • tușești cu sânge
  • ai probleme cu respirația

Aceste simptome pot indica o complicație care necesită atenție medicală - cum ar fi o infecție.

Foarte rar, dar cu potențial de a pune în pericol viața, pot apărea unele efecte negative ale bronhoscopiei, care includ atacul de cord și colapsul pulmonar. Un colaps pulmonar poate fi declanșat de un pneumotorax sau de o presiune crescută asupra plămânilor din cauza scăderii aerului în mucoasa plămânului. Acest lucru apare în urma unei înțepări a plămânului în timpul procedurii și este mai frecvent în urma folosirii unui bronhoscop rigid decât a unuia flexibil din fibră optică. Dacă aerul se colectează în jurul plămânului în timpul procedurii, medicul poate introduce un tub în piept pentru a elimina aerul colectat.

Recuperarea după bronhoscopie

O bronhoscopie este o procedură relativ rapidă, ea durează aproximativ 30 de minute, în funcție de cât de cooperant este pacientul, de cât de repede își face efectul anestezicul local și de cât de repede se mișcă medicul. Pentru că vei fi sub efectul unui sedativ, nu vei pleca imediat acasă după procedură, ci te vei odihni la spital timp de câteva ore până când te vei simți mai treaz și până când amorțeala resimțită în gât începe să dispară. Respirația și tensiunea arterială vor fi monitorizate permanent în timpul perioadei de recuperare de după bronhoscopie.

Extrem de important: nu vei putea clăti gura, mânca sau bea nimic până când gâtul tău nu își revine complet din amorțeală. Asta poate dura una până la două ore cel mult. Poți experimenta o senzație de arsură, de răguşeală, pentru câteva zile și s-ar putea să nu poți vorbi fără să te doară ușor. Acest lucru este normal, având în vedere faptul că procedura la care ai fost supus a implicat introducerea unui tub (fie el și flexibil) prin nas și gât. De obicei, senzația nu durează mai mult de câteva zile – mai ales dacă menajezi gâtul - și dispare fără medicație sau alt tratament. 

Articolul urmator
Terapia străveche de vindecare pe care o urmează nume mari de peste hotar. Ce spun medicii despre aceasta
Terapia străveche de vindecare pe care o urmează nume mari de peste hotar. Ce spun medicii despre aceasta
Ghicim ce zodie ești! Tot ce trebuie să faci e să ne zici care sunt vedetele tale preferate
Incepe quiz
Ghicim ce zodie ești! Tot ce trebuie să faci e să ne zici care sunt vedetele tale preferate

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

5 (3)
Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.