Discopatie cervicală: cauze, simptome și tratament

Discopatia cervicală este un termen cu caracter general ce definește afecțiunile discurilor intervertebrale indiferent de cauza acestora, însă ar trebui folosit doar cu sensul de discopatie degenerativă (deteriorare structurală a discului intervertebral).

Boala degenerativă cervicală a discului este o cauză obișnuită a durerilor de gât și a durerilor de brațe. Aceasta apare în momentul în care unul sau mai multe discuri din coloana cervicală încep să se descompună din cauza uzurii.

Cum poate degenera discopatia cervicală

În mod normal, există șase discuri cu aspect gelatinos (unul pentru fiecare vertebră a coloanei cervicale), care absorb șocurile și împiedică uzura oaselor vertebrale. Fiecare disc este format dintr-un nucleu pulpos și un inel fibros. Într-o primă etapă a discopatiei, la nivelul nucleului pulpos se pierde aspectul gelatinos, scade concentrația de proteoglicani și capacitatea de a fixa apă.

La copii, discurile reprezintă aproximativ 85% apă, iar acestea încep să se deshidrateze în timpul procesului de îmbătrânire. Unele estimări indică faptul că acest nivel de apă din discuri scade în mod obișnuit la 70% după vârsta de 70 de ani, însă în cazul unor persoane acest lucru se poate întâmpla mai rapid.

Pe măsură ce conținutul de apă din discuri scade, acestea devin mai predispuse la fisuri sau chiar la rupturi. Discurile nu au capacitatea să se repare singure, deoarece nu se hrănesc direct cu sânge, Astfel, este recomandată difuzarea substanțelor nutritive și a metaboliților prin plăcile cartilaginoase. Ca atare, o ruptură de disc nu se va vindeca sau va dezvolta un țesut cicatriceal mai slab, care se poate rupe din nou.

Evoluția bolii degenerative

Boala discului degenerativ cervical nu este o boală în sine, ci mai degrabă o descriere a procesului degenerativ prin care trec discurile din coloana cervicală. În cele din urmă, toți oamenii care trăiesc suficient de mult vor suferi acest proces.

Studiile arată că foarte mulți adulți nu prezintă simptome legate de boala discului degenerativ, chiar dacă sunt descoperite unele semne la nivelul coloanei vertebrale în cazul celor care efectuează un RMN. Mai mult decât atât, un studiu a arătat că aproximativ jumătate dintre oameni prezintă semne de degenerare a discului în urma unui RMN până la vârsta de 20 de ani.

Un alt studiu arată că aproximativ 75% dintre persoanele sub 50 de ani au boală degenerativă de disc, în timp ce procentul ajunge la 90% în cazul persoanelor care au vârsta mai mare de 50 de ani.

Atunci când boala degenerativă apare la nivelul coloanei vertebrale, aceasta poate să afecteze oricare dintre discurile cervicale, dar cu precădere discurile C5 și C6.

În cazurile în care discopatia cervicală provoacă durere, aceasta se poate manifesta în diferite moduri. În unele cazuri, discul în sine poate deveni dureros. Oamenii sunt mai predisupusi la acest tip de durere în jurul vârstelor de 30, 40 sau 50 de ani.

Atunci când simptomele devin cronice, durerea poate fi legată de afecțiuni precum hernia de disc, osteoartrita sau stenoza spinării. În funcție de cauză, durerea poate fi temporară sau poate deveni cronică. De exemplu, durerea cauzată de hernia de disc nu va trece de la sine, în timp ce durerea cauzată de osteoartrită poate fi tratată.

Factori de risc

În timp ce toți oamenii pot suferi de discopatie cervicală odată cu înaintarea în vârstă, există factori care pot face ca această boală să se dezvolte mult mai devreme.

Acești factori ar putea include:

• Factori genetici. Unele studii arată că predispoziția genetică de a dezvolta această boală este mult mai mare în cazul unor persoane și contribuie mai mult decât stilul de viață sau alți factori de risc.
• Obezitate. Greutatea în exces a fost legată de apariția bolii degenerative de disc.
• Fumat. Acest obicei nesănătos poate împiedica substanțele nutritive să ajungă la discuri și, astfel, acestea își pierd din conținutul de apă.

Totodată, o leziune la nivelul coloanei vertebrale poate cauza dezvoltarea bolii degenerative cervicale.

Simptomele discopatiei cervicale

Simptomele acestei afecțiuni pot varia de la o persoană la alta. Când boala devine simptomatică, durerea se poate dezvolta lent sau poate să apară brusc. Semnele pot fi: disconfort la nivelul gâtului, dureri, amorțeală sau slăbiciune care radiază în brațe și în mâini.

Printre manifestările comune se numără:

• Durere la nivelul gâtului. Durerea scăzută dată de senzația de rigiditate a gâtului este cel mai frecvent simptom a bolii degenerative cervicale. Cu toate acestea, în unele cazuri, durerea poate să devină severă și să fie simțită câteva ore sau chiar câteva zile.
• Durere la nivelul nervilor. Acest tip de durere poate fi mai ascuțită sau se poate simți ca un șoc electric ce radiază în umărul drept, la nivelul mâinilor sau al degetelor. De obicei, această durere nervoasă poate fi simțită doar pe o parte a corpului.
• Simptome neurologice la nivelul brațelor, al mâinilor și al degetelor. Acestea pot fi înțepături și furnicături, însă poate să apară și senzația de amorțeală la nivelul membrelor. Aceste tipuri de simptome pot afecta activitățile zilnice, cum ar fi scrisul, îmbrăcatul sau ținutul unor obiecte.
• Durere care se înrăutățește la mișcare. În general, durerea poate fi accentuată de mișcare și estompată prin odihnă.

Dacă durerea este cauzată de disc în sine, aceasta poate să dispară de la sine în câteva săptămâni sau luni. Cu toate acestea, unele simptome pot deveni cronice și necesită tratament, mai ales dacă articulațiile de la nivelul gâtului sunt afectate sau dacă este vorba de o leziune la nivelul nervului spinal.

Simptome mai puțin comune

Cu cât boala avansează, cu atât este mai probabil să se producă o îngustare a canalului spinal, iar măduva spinării să fie pusă în pericol. Astfel, este posibil să se dezvolte mielopatia, care înseamnă pierderea treptată a funcției nervoase și pot rezulta simptome precum:

• dificultate în mișcarea brațelor și/sau a picioarelor;
• probleme de coordonare sau de echilibru;
• pierderea controlului asupra vezicii urinare;
• slăbiciune sau amorțeală oriunde în zona gâtului;
• dureri intense în brațe sau în picioare, care pot fi agravate în momentul în care membrele sunt îndoite.

Mielopatia cervicală este un motiv de îngrijorare și necesită asistență medicală imediată. De obicei apare la persoanele care au vârsta peste 50 de ani.

Cum se diagnostichează discopatia cervicală

Metodele de diagnostic pot fi următoarele:

• Istoric medical. În prima fază, medicul va analiza istoricul medical al pacientului, pentru a descoperi mai multe informații despre simptome.
• Examinare fizică. După etapa de informare, medicul va afectua un examen fizic prin palparea gâtului și prin testarea mobilității acestuia. În timpul examenului, pacienților li se poate cere să efectueze unele mișcări și să raporteze dacă durerea scade sau crește. Dacă durerea este severă sau dacă sunt semnalate furnicături sau slăbiciune la nivelul umărului, al brațului și al mâinii, atunci medicul poate solicita o tomografie computerizată (CT).  
• Analizarea imaginilor obținute în urma tomografiei. Dacă medicul consideră că este necesară o analiză aprofundată, acesta poate solicita un RMN. O radiografie poate confirma dacă este vorba de o degenerare a discului, însă poate identifica și alte afecțiuni, cum ar fi osteoartrita sau stenoza.

Odată stabilit un diagnostic corect, precum și alte posibile condiții medicale, specialistul poate propune un plan eficient de tratament.

Probleme de sănătate asociate cu discopatia cervicală

Atunci când un disc începe să piardă din cantitatea de apă, există mai multe moduri prin care durerile sau simptomele asociate se pot dezvolta. Iată care sunt cele mai comune:

• Durere la nivelul discului. Această durere apare în disc și poate varia de la ușoară la severă. Interiorul gelatinos al discului, numit nucleul pulpos, poate dezvolta inflamații dureroase dacă intră în contact cu nervii localizați în exteriorul discului. Într-un disc cervical sănătos, nervii intră în contact doar cu a treia parte a stratului exterior al discului, numit inel fibros. Cu toate acestea, în stratul exterior al discului se produce o ruptură, atunci când nervii încep să intre în contact mai mare cu discul, în încercarea de a se vindeca. Astfel, partea interioară moale poate intra în contact cu inelele exterioare și poate afecta nervii, care provoacă durere. Unele studii arată că nervii pot ajunge până în interiorul nucleului, în cazul unui stadiu avansat al bolii.
• Micro-instabilitate. Când stratul exterior al discului se reduce și nu mai asigură o absortie adecvată a șocurilor, vertebrele situate deasupra și dedesubtul discului se pot mișca mai mult decât de obicei, producând astfel spasme dureroase, în încercarea de a limita această mișcare anormală.
• Hernia de disc cervicală. Primul pas în producerea herniei de disc cervicale este procesul de degenerare a nucleului pulpos, care se produce în timp, în condițiile menținerii unei poziții fixe a capului și a gâtului pentru perioade lungi, cum se întâmplă la birou sau în fața unui calculator. Această degenerare înseamnă o pierdere a capacității nucleului pulpos de a reține apă, ceea ce înseamnă că acesta este mai puțin elastic și mai puțin rezistent la șocuri, scade în înălțime și se fragmentează. Hernia de disc cervicală poate să apară și în urma unei leziuni grave sau a unei lovituri/căzături.
• Osteoartrita cervicală. Este o condiție degenerativă a coloanei cervicale, ce afectează corpurile vertebrale și discurile intervertebrale de la nivelul gâtului (cum este cazul herniei de disc), precum și conținutul canalului spinal (rădăcinile nervilor și/sau măduva spinării). Osteoartrita se dezvoltă atunci când are loc deshidratarea și micșorarea discurilor intervertebrale, când apar osteofitele și are loc alterarea cartilajelor articulare și a discurilor intervertebrale.
• Stenoza spinală cervicală. Aceasta apare atunci când are loc îngustarea canalului spinal la nivelul gâtului. Canalul spinal este aria delimitată de interiorul vertebrelor în care se găsește măduva spinării. Măduva este formată din fascicule de nervi care străbat canalul spinal de la baza creierului până în zona lombară inferioară. În cazul stenozei, canalul se îngustează și poate comprima rădăcinile nervilor în locul în care părăsesc măduva spinării sau poate chiar să irite măduva spinării.

Metode de tratament pentru discopatia cervicală

Pentru durerea de la nivelul gâtului care provine din cauza discopatiei cervicale, medicul poate recomanda următoarele opțiuni de tratament:

Metode care nu implică intevenții chirurgicale

• Odihnă sau modificări în stilul de viață. Unele mișcări pot fi resimțite mai dureros la nivelul gâtului, motiv pentru care medicul poate recomanda schimbarea sau reducerea lor pentru câteva zile sau chiar săptămâni. În plus, este recomandată menținerea unei poziții fixe, în special atunci când se stă la birou sau în fața unui calculator. Totodată, o alimentație sănătoasă, renunțarea la fumat și hidratarea suficientă vor îmbunătăți considerabil starea de sănătate.
• Tratarea durerii cu injecții sau medicamente. Medicul poate prescrie medicamente ce pot ajuta la ameliorarea durerii. În cazuri severe, medicamentele obișnuite pentru combatarea durerii pot fi înlocuite cu relaxanți musculari sau cu injecții în unele zone ale gâtului.
• Terapie cu gheață sau terapie termică. Unii pacienți pot observa o ameliorare a durerii în momentul în care aplică un pachet de gheață sau gel care încălzește zona afectată.
• Exerciții fizice. Majoritatea tratamentelor care nu implică intervenția chirurgicală presupun și efectuarea unor exerciții fizice și de întindere. Un fizioterapeut poate recomanda un program de exerciții specifice nevoilor fiecărui pacient. În general, exercițiile fizice ajută la creșterea flexibilității gâtului și reduc durerea.
• Chiropractica. Numită și chiroterapie, este utilizată în special pentru remedierea deficiențelor și blocajelor legate de sistemele osos, muscular și nervos. Un specialist în domeniu poate ajusta coloana și astfel va ajuta la îmbunătățirea stării de sănătate.

Intervenții chirurgicale

Intervențiile chirurgicale sunt recomandate în două situații: când sunt prezente simptome neurologice persistente, deoarece există riscul unei leziuni permanente a nervilor, și atunci când durerea cronică este severă și nu poate fi ameliorată cu alte tratamente.

Cele două tipuri de operații utilizate cel mai frecvent sunt:

• Disectomia cervicală anterioară și de fuziune. Această procedură se realizează prin partea din față a gâtului și implică înlăturarea discului problematic, decompresia rădăcinii nervoase și inserarea unei grefe osoase sau a unui dispozitiv cu colivie metalică pentru a ajuta la menținerea sau restabilirea înălțimii normale a discului. Dacă există simptome ale unei decompresii la nivelul măduvei osoase, intervenția chirurgicală poate include și îndepărtarea unei părți a vertebrelor sau lărgirea canalului spinal.
• Înlocuirea discului intervertebral cu un disc artificial. Această intervenție chirugicală implică înlăturarea discului problematic și înlocuirea acestuia cu un disc artificial. Scopul acestei proceduri este de a reda mobilitatea coloanei.

Pentru ameliorarea durerii sau a presiunii la nivelul rădăcinilor nervoase sau al măduvei spinării, intervențiile chirurgicale au o rată de succes de 80% până la 90%. Cu toate acestea, intervenția chirurgicală are o rată de succes mai mică în cazul în care durerea nu poate fi asociată cu degenerarea discurilor, motiv pentru care se vor alege proceduri sau tratamente alternative.

Cum să previi apariția discopatiei cervicale

Boala degenerativă cervicală este o boală care apare odată cu înaintarea în vârstă, când discurile responsabile de absorbția șocurilor se deteriorează sau chiar se rup. Această boală este asociată cu o serie de schimbări ce duc la apariția altor complicații, cum ar fi osteoartrita sau stenoza spinării. Deși prevenirea acestei boli nu este posibilă din punct de vedere medical, din moment ce toți oamenii suferă de afecțiuni la nivelul coloanei vertebrale cel puțin o dată în viață, poți face câteva schimbări în obiceiurile zilnice pentru a încetini procesul de apariție.

Nu există medicamente miraculoase, așa că nu poți să apelezi la un tratament care va avea o rată foarte mare de succes. În schimb, poți să apelezi la remedii și tratamente naturiste care ajută la întărirea sistemului musculoscheletal și să ții cont de alte câteva sfaturi care te vor ajuta să îți îmbunătățești sănătatea coloanei cervicale.

Ce poți să faci:

• Încearcă să ai o viață cât mai activă. Întreabă specialistul ce exerciții fizice pot preveni degenerarea discurilor și fă cât mai mult sport, fie că alegi să mergi pe jos mai des, fie că alegi să înoți, să alergi sau să faci alte sporturi.
• Evită fumatul sau renunță la fumat. Acest obicei este asociat cu foarte multe probleme de sănătate, iar degenerarea discurilor se numără printre ele.
• Încearcă să menții o greutate ideală. Este suficient să scapi de kilogramele în plus pentru a-ți îmbunătăți starea generală de sănătate. În ceea ce privește discopatia cervicală, numeroase studii au arătat că obezitatea este unul dintre principalii factori care duc la declanșarea afecțiunii, iar acest lucru se întâmplă din cauza greutății care apasă pe articulații și discuri.
• Trebuie să existe un echilibru între activitățile care implică sedentarism și cele care implică mișcare. Munca pe care o faci zilnic îți poate afecta starea generală de sănătate, inclusiv coloana cervicală. Persoanele care stau foarte multe ore în fața calculatorului sunt mai predispuse să dezvolte această afecțiune decât persoanele care au o muncă activă. Așadar, trebuie să existe un echilibru între efort fizic și sedentarism.
• Fă câteva schimbări în dietă. Un studiu realizat în 2016 a arătat că majoritatea persoanelor care sufereau de boala degenerativă a discurilor aveau un deficit de vitamina D în organism. În unele cazuri, lipsa acestei vitamine a fost asociată cu rupturi și fracturi. Totodată, alte studii au arătat că inflamațiile prezente în organism de-a lungul vieții favorizează declanșarea bolii degenerative, însă medicii nu au descoperit exact cum afectează acestea discurile.

Așadar, este esențial să vorbești cu medicul de familie și să faci câteva schimbări în dietă, astfel încât să te asiguri că organismul tău primește toate substanțele și vitaminele esențiale pentru o bună funcționare.