Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) este o afecțiune respiratorie virală cauzată de un coronavirus (MERS-CoV) identificat pentru prima dată în Arabia Saudită în 2012. Coronavirusurile sunt o familie numeroasă de virusuri care pot provoca boli respiratorii, printre care răceala comună și sindromul respirator sever acut (SARS).
Conform informațiilor publicate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pe site-ul său oficial, aproximativ 35% dintre pacienții infectați cu acest tip de coronavirus au decedat.
Sindromul respirator din Orientul Mijlociu: cauze și mod de transmitere
Asemenea virusului SARS, coronavirusul identificat în Orientul Mijlociu este de origine animală și se transmite de la animale la oameni. Originile acestui coronavirus nu sunt pe deplin cunoscute, însă oamenii de știință consideră că dromaderii din Orientul Mijlociu reprezintă o posibilă sursă de infecție. După analizarea diferitelor genomuri de virus, cercetătorii au observat că virusul provenea de fapt de la lilieci și a fost transmis mai departe către cămile, acum mult timp în urmă. Până în prezent, acest coronavirus a fost identificat la dromaderii din mai multe țări din Orientul Mijlociu, Africa și Asia de Sud.
În ceea ce privește transmiterea către oameni, anumite studii au arătat că oamenii pot fi infectați prin contact direct sau indirect cu dromaderii. Cu toate acestea, deocamdată nu se știe modalitatea exactă de transmitere, iar în majoritatea cazurilor depistate la oameni, persoanele infectate cu acest coronavirus au luat boala din medii spitalicești.
Coronavirusul care provoacă sindromul respirator din Orientul Mijlociu nu se transmite cu ușurință de la o persoană la alta. Transmiterea lui are loc doar dacă există un contact direct între pacientul infectat și o persoană sănătoasă. De exemplu, au existat cazuri de infectare cu acest coronavirus de la un om la altul în unitățile de asistență medicală în care practicile de prevenire și control al infecțiilor erau inadecvate sau lipseau cu desăvârșire. În prezent, transmiterea de la un om la altul a fost limitată și a fost identificată doar în rândul membrilor familiei, pacienților și angajaților respectivelor unități de asistență medicală.
Din 2012 și până în prezent, 27 de țări au raportat cazuri de MERS, printre care: Algeria, Austria, Bahrain, China, Egipt, Franța, Germania, Grecia, Iran, Italia, Iordania, Kuweit, Liban, Malaezia, Olanda, Oman, Filipine, Qatar, Coreea, Regatul Arabiei Saudite, Thailanda, Tunisia, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Regatul Unit, Statele Unite și Yemen.
Aproximativ 80% din cazurile umane au fost raportate de Arabia Saudită. Cazurile identificate în afara Orientului Mijlociu sunt de obicei turiști care au fost infectați în această regiune și care mai apoi au transmis boala în țările în care au călătorit.
Simptomele sindromului respirator din Orientul Mijlociu
Simptomele variază de la un pacient la altul. Unele persoane nu prezintă niciun simptom, altele au simptome respiratorii ușoare. Însă există și cazuri grave, în care simptomele respiratorii severe pot duce chiar și la deces.
Cele mai comune simptome sunt: febra, tusea și dificultățile respiratorii. În cazul persoanelor cu sistem imunitar deficitar sau care suferă și de alte boli, infecția poate evolua în pneumonie. De asemenea, au fost raportate simptome gastrointestinale, inclusiv diaree.
Una dintre principalele complicații care pot apărea ca urmare a infecției cu coronavirusul MERS este insuficiența respiratorie. Persoanele cu diabet, insuficiență renală, boli pulmonare cronice prezintă un risc crescut de a dezvolta complicații din cauza infectării cu acest coronavirus.
Sindromul respirator din Orientul Mijlociu: tratament și prevenție
În momentul de față nu este disponibil niciun vaccin sau tratament specific pentru această afecțiune, însă se fac cercetări pentru a descoperi mai multe despre apariția, transmiterea și tratarea acestei boli.
Ca măsuri de prevenție, este important ca persoanele care vizitează ferme, piețe sau alte locuri unde sunt prezente cămile-dromaderi sau alte animale să aplice măsuri generale de igienă, precum spălarea mâinilor înainte și după atingerea animalelor. Contactul cu animale bolnave trebuie evitat, iar o atenție deosebită trebuie acordată consumului de produse de origine animală, inclusiv lactate. Deoarece acestea prezintă un risc ridicat de infecție de la o varietate de organisme care ar putea provoca boli la om, ele trebuie consumate fierte și gătite, în niciun caz în forma lor crudă. Produsele de origine animală care sunt procesate în mod corespunzător prin gătire sau pasteurizare sunt sigure pentru consum, dar trebuie manipulate cu grijă, pentru a evita contaminarea încrucișată cu alimentele crude.
Urmareste-ne pe Google News
