Tahicardia sinusală este o tulburare cardiacă al cărei principal simptom constă în accelerarea ritmului cardiac normal, astfel încât frecventa cardiacă depășește 100 de bătăi pe minut și uneori, în rare cazuri, atinge chiar și 200 de bătai pe minut. Acest lucru este valabil în cazul adulților. La sugari, frecvența cardiacă este cuprinsă între 110-150 de bătăi pe minut.
Află mai jos care sunt valorile normale ale ritmului cardiac, în funcție de vârstă, cum se manifestă tahicardia sinusală, cauzele acesteia și metodele de tratament!
Care este valoarea normală a ritmului cardiac
În mod normal, la adulți, ritmul cardiac are o frecvență între 60 și 100 de bătăi pe minut. Iată care sunt limitele normale ale ritmului cardiac:
- 170 de bătăi/minut la copiii sub un an;
- 150 de bătăi/minut la copiii de 1-2 ani;
- 137 de bătăi/minut la copiii de 3-4 ani;
- 133 de bătăi/minut la copiii de 5-7 ani;
- 130 de bătăi/minut la copiii de 8-11 ani;
- 120 de bătăi/minut la copiii de 12-15 ani;
- 100 de bătăi/minut la copiii de peste 15 ani sau adulți.
Tipuri de tahicardii
Tahiaritimiile atriale sunt de mai multe feluri, dar toate sunt caracterizate printr-o frecvenţă a cordului peste 100 de bătăi/minut.
Iată care este clasificarea tahicardiilor:
- Tahicardia sinusală
- Tahicardia sinusală inadecvată (TSI)
- Tahicardia prin reintrare în nodul sinoatrial
- Tahicardia atrială
- Tahicardia atrială multifocală
- Flutterul atrial
- Fibrilaţia atrială
Caracteristici ale tipurilor de tahicardii
Tahicardia sinusală reprezintă un ritm sinusal accelerat ca răspuns fiziologic la stres (cel mai frecvent hipoxie, hipovolemie, febră, anxietate, durere, hipertiroidism şi exerciţiu fizic), fiind un ritm regulat cu o frecvenţă mai mare de 100 de bătăi/minut.
Tahicardia sinusală inadecvată este un ritm sinusal accelerat în absenţa unui factor de stres fiziologic. Din punct de vedere clinic, pacientul are o frecvenţă cardiacă de repaus crescută şi un răspuns exagerat al frecvenţei cardiace la efort. Poate apărea la femei tinere, fără un istoric al vreunei boli cardiace.
Tahicardia prin reintrare în nodul sinoatrial se poate confunda frecvent cu tahicardia sinusală inadecvată. Este caracterizată de o frecvenţă de 100-150 de bătăi/minut, debutul şi sfârşitul realizându-se brusc.
Tahicardia atrială este o aritmie originară în miocardul atrial și este caracterizată de un ritm cardiac în ritm regulat, cu o frecvenţă de 120-150 de bătăi/minut.
Tahicardia atrială multifocală este o tahiaritmie cu originea în miocardul atrial și este caracterizată de cel puțin trei tipuri de ritm cardiac. Apare în special la pacienţi vârstnici şi cu afecţiuni pulmonare.
Flutterul atrial este o tahiaritmie cu o frecvenţă cardiacă de 250-350 de bătăi/minut. Apare în cazul pacienților cu cardiopatie ischemică, infarct de miocard, cardiomiopatie, miocardită, embolie pulmonară, consum exagerat de alcool și traumatisme toracice. În lipsa tratamentului, acest tip de tahicardie poate progresa spre fibrilaţie atrială.
Fibrilaţia atrială este o afecțiune cardiacă des întâlnită. Medicii cardiologi spun că este o depolarizare haotică atrială cu o frecvenţă de 300-600 de bătăi/minut și cu frecvenţa ventriculară care poate atinge 170 de bătăi pe minut sau mai mult.
Fibrilața atrială se asociază de multe ori cu afecţiuni reumatismale, hipertensiune arterială, boală coronariană, pericardită, tireotoxicoză, abuz de alcool. De asemenea, despre fibrilația atrială, atât cardiologii, cât și neurologii spun că este un factor important de risc în producerea unui accident vascular cerebral (AVC). Atunci când această tulburare de ritm cardiac apare la persoane tinere şi de vârstă medie, în absenţa unui istoric medical și fără o cauză aparentă, atunci se numeşte fibrilație atrială idiopatică.
Dintre toate aceste tipuri de tahicardii, de departe, cea mai comună și mai puțin gravă este tahicardia sinusală.
Semne și simptome în tahicardia sinusală
Tahicardia sinusală nu determină apariția unor simptome în toate cazurile, dar unele persoane pot simți palpitații.
Palpitațiile înseamnă senzația de bătăi ale inimii mult mai rapide decât de obicei. Persoana în cauză simte modificări ale ritmului cardiac. Palpitațiile pot crea senzația de disconfort, indispoziție și anxietate în unele cazuri. Cu cât tahicardia sinusală este mai pronunțată, cu atât semnele sunt mai evidente și mai severe.
Cele mai comune simptome sunt:
- slăbiciune
- oboseală
- confuzie
- dureri în piept
- senzația de lipsă de aer
- dureri de cap
- amețeală
- stări de leșin
Cauzele tahicardiei sinusale
Frecvența cardiacă normală înseamnă că inima pompează o anumită cantitate de sânge în artere. Dacă organismul are nevoie de o cantitate mai mare de sânge, inima îl pompează prin creșterea ritmului.
Iată care sunt condițiile uzuale în care apare tahicardia sinusală:
- emoție;
- stres;
- febră;
- deshidratare;
- tensiune arterială scăzută;
- efort fizic intens;
- atacuri de panică;
- aer rarefiat sau poluat;
- anemie;
- boli de plămâni;
- afecțiuni endocrine;
- consum de droguri, alcool, cofeină, nicotină, unele medicamente.
Diagnosticul tahicardiei sinusale
Examenul clinic - examinarea pulsului ce arată peste 100 de bătăi/minut, ascultarea cordului cu ajutorul stetoscopului de către un medic.
Electrocardiograma - este o inregistrare a activității electrice a inimii și se realizează în cabinetul unui medic. Electrocardiograma este un traseu al impulsurilor electrice ale inimii, înregistrat cu mici electrozi ce se fixează pe piept și se conectează la un electrocardiograf.
Monitorizarea Holter - electrocardiograma standard poate să nu detecteze tahicardia sinusală în toate cazurile. Monitorizarea Holter este o înregistrare continuă a traseului ECG timp de 24-48 de ore.
De asemenea, pentru stabilirea cauzei tahicardiei sinusale, medicul poate solicita și alte teste, cum ar fi cele de sânge pentru verificarea hormonilor tiroidieni, enzimelor miocardice, gazelor arteriale, ecocardiografia pentru identificarea anomaliilor valvulelor inimii sau coronarografia pentru afecțiuni ale vaselor inimii.
Tratament pentru tahicardie sinusală
Tahicardia sinusală apărută în urma unor condiții de stres, efort fizic sau emoții nu necesită tratament. În situația în care apare tot mai des, atunci tratamentul este cel al bolii de bază care produce tahicardia, cum ar fi tratamentul insuficientei cardiace, corecția anemiei, a hipertiroidismului, administrarea de sedative în caz de sindrom anxios sau tulburări neurovegetative, evitarea consumului excesiv de cafea, ceai negru, alcool, băuturi energizante, cola.
În cazul tahicardiei sinusale excesive, medicul cardiolog poate stabili un tratament mai amplu. O vizită la medic, în lipsa oricăror simptome, este un lucru absolut necesar cel puțin o dată pe an.
Vezi și Infarctul miocardic - simptome, diagnostic si tratament
Urmareste-ne pe Google News
