Antraxul, cunoscut în popor sub denumirea de „buba neagră” sau „cărbune”, este o boală contagioasă care pune în pericol atât viaţa oamenilor, cât şi a animalelor, în special a rumegătoarelor (capre, vite, oi și cai). „Buba neagră”, produsă de Bacillus anthracis (o bacterie), poate fi transmisă la om prin contactul cu animalele infectate.
În ultimii ani, antraxul a fost în vizorul multor ţări, deoarece a devenit clar faptul că infecția poate fi, de asemenea, răspândită printr-un atac bioterorist.
„Buba neagră”, responsabilă de moartea a milioane de oameni
Primele atestări ale „bubei neagre” sunt în Egipt și Mesopotamia. Mulți cercetători cred că, pe vremea lui Moise, în timpul celor zece ciume din Egipt, antraxul a fost responsabil pentru cea de-a cincea ciumă, descrisă ca fiind o boală ce afectează cai, vite, oi, cămile și boi.
Grecia și Roma Antică au fost, de asemenea, familiarizate cu buba neagră, iar acest lucru este ilustrat în multe dintre scrierile antice ale celor mai cunoscuți savanți din acele vremuri. De exemplu, mulți cercetători cred că antraxul a fost descris de Homer, în Iliada din 1230 î.H., și de Virgil, în 70-90 î.H. Unii chiar sugerează că antraxul ar fi contribuit la căderea Romei.
Mai mult decât atât, în 1984 este emisă ipoteza că Moartea Neagră, pandemia care a secerat milioane de oameni în întreaga lume, nu ar fi fost cauzată de ciumă, ci de antrax.
Sporii care cauzează „buba neagră” supravieţuiesc 48 de ani în sol
Antraxul este o bacterie numită Bacillus anthracis. În timp ce alţi oameni de ştiinţă au descoperit bacilul antrax, Robert Koch, medic german și om de știință, a fost cel care a demonstrat că bacteria antrax a fost cauza unei boli care a afectat animalele unei ferme din comunitatea sa. Sub microscop, bacteriile arată ca nişte tije mari. Bacteria antrax trăieşte în sol într-o stare latentă, sub formă de spori. Acești spori sunt foarte rezistenţi şi greu de distrus. Sporii supravieţuiesc în sol până la 48 de ani.
Cum se transmite antraxul
Există trei moduri prin care un om poate fi contaminat cu buba neagră: cutanat, digestiv şi respirator. Cele mai frecvente cazuri sunt cele cutanate, care provoacă o rană urâtă ce dispare, de obicei, fără tratament. Oamenii şi animalele pot ingera antrax prin consumul de carne contaminată.
Ingestia de antrax poate provoca boli grave, uneori fatale. Însă forma cea mai periculoasă de transmitere a antraxului este prin inhalare. În cazul în care sporii de antrax sunt inhalaţi, aceştia ajung din glandele limfatice în piept, unde se înmulțesc și produc toxine care cauzează de multe ori moartea.
Cât de comună este „bună neagră”
În zilele noastre, „buba neagră” este rar întâlnită în Statele Unite și în țările dezvoltate. Însă aceasta încă mai există în ţările slab dezvoltate, lipsite de reglementări privind sănătatea publică. În ultimii ani, au existat cazuri rare de antrax la persoanele expuse la pieile de animale importate, utilizate pentru a face tobe. Toboşarii şi membrii familiilor acestora au fost infectaţi în acest fel. Preocuparea majoră pentru cei din țările occidentale este utilizarea antraxului ca agent de război biologic.
Tipuri de antrax
Există trei tipuri de antrax: cutanat, respirator şi gastrointestinal.
Antrax cutanat
Antraxul cutanat se manifestă la început ca o pată roșie-maronie, care se răspândeşte, se întăreşte şi capătă forma unor băşici. În timp, centrul petei capătă o crustă neagră (de aici şi denumirea „buba neagră”) și aspectul unui crater, care elimină un lichid de culoarea sângelui. Simptomele „bubei negre” includ dureri musculare, dureri de cap, febră, greață și vărsături. Boala poate fi tratată în aproximativ şase săptămâni, însă, dacă nu sunt administrate antibioticele adecvate, oamenii pot muri.
Antrax respirator
Primele simptome ale antraxului respirator sunt subtile și foarte asemănătoare gripei. Cu toate acestea, în doar câteva zile, boala se agravează și pot exista probleme respiratorii severe: șoc, comă și, în cele din urmă, moartea. Antraxul respirator nu cauzează o pneumonie adevărată. De fapt, sporii ajunşi în plămâni sunt preluaţi de celulele numite macrofage, iar majoritatea dintre ei sunt distruși. Din păcate, unii spori supraviețuiesc și ajung în ganglionii limfatici, unde se multiplică, produc toxine mortale, care provoacă hemoragie severă și necroză, răspândindu-se ulterior în tot corpul.
Antraxul respirator este o boală mortală, chiar dacă se urmează un tratament cu antibiotice puternice, deoarece acestea sunt eficiente în uciderea bacteriilor, dar nu distrug toxinele mortale care au fost deja eliberate de antrax.
Antrax gastrointestinal
Foarte rar întâlnit, antraxul gastrointestinal este rezultatul consumului de carne contaminată, gătită insuficient. Simptomele acestei forme de antrax includ greață, pierderea poftei de mâncare, diaree cu sânge și febră, urmată de dureri abdominale. Odată ajunsă în intestine, bacteria se răspândeşte în tot organismul, prin fluxul sangvin, provocând septicemie.
Cum se tratează „buba neagră”
În cele mai multe cazuri, tratamentul administrat în timp util poate vindeca infecţia cu antrax. Antraxul cutanat poate fi tratat cu antibiotice comune, cum ar fi penicilina, tetraciclina, eritromicina și ciprofloxacina. Forma pulmonară a antraxului este o urgenţă medicală. Tratamentul cu antibiotice administrat intravenos în timp util poate salva vieţi. În cazul unui atac de bioterorism, persoanelor expuse la antrax li se va administra antibiotice, înainte ca acestea să se îmbolnăvească. Există totuşi un vaccin, însă nu este încă disponibil publicului larg.
La Spitalul „Victor Babeş” din Bucureşti au fost înregistrate din 1982 până în prezent patru pacienţi cu antrax şi niciunul nu a murit. Datele cu privire la rezerva de medicamente pentru tratamentul antraxului sunt confidenţiale, acestea fiind recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Oficialii Ministerului Sănătăţii din România au declarat că există trei rezerve: rezerva ministerului, rezerva antipidemică şi rezerva de seruri şi vaccinuri. Unul dintre cele mai cunoscute bioatacuri cu antrax a avut loc în America, în 2001, în urma căruia cinci oameni au decedat şi alţi 17 s-au îmbolnăvit. Antraxul a fost transmis prin intermediul unor scrisori anonime către agenţiile de ştiri din Florida şi New York şi către o clădire de birouri a Congresului din Washington.
„Buba neagră” rămâne una dintre cele mai periculoase infecţii care poate fi transmisă prin consumul de carne infestată, prin mânuirea pieilor de animale contaminate sau prin inhalarea sporilor.
Urmareste-ne pe Google News
