Deși cei mai mulți români au tendința de a folosi expresia Paștele Cailor cu sensul de așteptare nesfârșită, această zi chiar există și coincide cu Înălțarea Domnului - fiind însemnată în calendarul creștin ortodox și sărbătorită la 40 de zile după Paște, mai exact în joia din a șasea săptămână după Paște.
Originară din Transilvania, această sărbătoare însoțește o legendă populară care susține că Fecioara Maria ar fi blestemat caii, pentru că făceau gălăgie în momentul nașterii Mântuitorului, să trăiască veșnic flămanzi, cu excepția unei singure zile: Paștele Cailor sau Ziua de Ispas.
Cu ocazia acestei sărbători, animalele și oamenii ar trebui să trăiască în perfectă armonie, caii să nu fie folosiți la muncă și la drum anevoios, iar oamenii, luând modelul lui Ispas, personajul mitic cu același nume, care ar fi luat parte la Înălțarea Domnului, să fie voioși.
Pentru că Paștele Ortodox și cel Catolic se sărbătoreau în zile diferite, iar ortodocșii și catolicii își împrumutau, reciproc, caii, în trecut Paștele Cailor se ținea numai atunci când cele două sărbători coincideau iar caii se puteau odihni.
Particularitatea denumirii acestei sărbători constă în unicitatea ei în spațiul cultural românesc, prilej în plus pentru organizarea de târguri tradiționale și încheierea de afaceri prospere.
Urmareste-ne pe Google News
