Cel mai mult și mai mult, fanii seriei Harry Potter și-ar fi dorit o nouă carte despre celebrul vrăjitor, însă, din păcate, J.K. Rowling nu a părut dispusă să continue povestea așa cum s-au așteptat fanii ei. În schimb, nu i-a dezamăgit și a scris Harry Potter and the Cursed Child, care nu este un roman, ci o piesă de teatru. Chiar dacă citirea unei piese, sub formă de scenariu, nu este tocmai visul oricărui fan Harry Potter, s-a văzut într-adevăr cât de mult a lipsit cititorilor acest titlu, care a fost un adevărat hit la vânzări imediat după lansare.
Află mai multe despre Harry Potter and the Cursed Child, dacă ești o fană a universului magic creat de J.K. Rowling!
Harry Potter and the Cursed Child
Nostalgia a fost principala forță care a făcut ca această piesă de teatru să se cumpere ca pâinea caldă imediat după lansare. Însă talentul scriitoarei face ca până și o piesă de teatru să fie citită cu mare plăcere, chiar dacă fanii seriei Harry Potter visau la un nou roman de 700-800 de pagini. Lectura este o adevărată delectare, pentru că știm cu toții că J.K. Rowling are un stil cald, inventiv și plin de umor, care a transformat Harry Potter într-o parte importantă a literaturii contemporane.
Cu toții ne aducem aminte de epilogul ultimei cărți Harry Potter, în care vrăjitorul, acum om în toată firea, își duce copilul, pe Albus Severus, la gara King's Cross, când acesta urma să înceapă primul an la Hogwarts. Relația dintre Harry și Albus părea să fie una foarte apropiată, iar unul dintre cele mai emoționante momente este, fără îndoială, cel în care Harry îi spune fiului său că nu contează dacă ajunge la Viperini sau la Cercetași, pentru că el îl va iubi la fel de mult, marcând astfel faptul că rivalitatea celebră dintre casele de la Hogwarts nu mai era importantă pentru el.
În Harry Potter and the Cursed Child, lucrurile sunt diferite. Relația dintre cei doi nu este atât de bună cum este prezentată în carte și comunicarea este mult mai slabă între ei. Albus ajunge, într-adevăr, la Viperini, exact așa cum se temea, ceea ce face ca toată școala să se întoarcă împotriva lui, în afară de (surpriză!) Scorpius Rea-credință, fiul lui Draco, fostul dușman al lui Harry Potter.
La fel cum Harry a fost „bântuit” de faptul că a fost fiul lui James și al lui Lily Potter, așa și Albus este acum urmărit de celebritatea tatălui său, ceea ce mai degrabă îl face furios decât mândru. Prietenia cu Scorpius este poate cea mai savuroasă parte a piesei, pentru că acest personaj este fermecător și unic. Scorpius îl apreciază pe Albus, care nu stârnește la fel de mult simpatia cititorilor ca personaj singular, însă este „ridicat” de fiul lui Draco, alături de care face un duo ideal.
Cei doi băieți pornesc într-o aventură care sfidează legile timpului, cu un scop nobil: acela de a-l salva pe Cedric Diggory, a cărui moarte, în romanul al patrulea din seria Harry Potter, a marcat trecerea de la atmosfera veselă și caldă a primelor cărți la una mult mai sumbră, care a dominat următoarele romane. Problema cu călătoritul în trecut, după cum ai putea intui, este că nu poate fi schimbat fără a altera prezentul. Astfel, cei doi băieți părăsesc propriul lor timp și creează univers după univers, iar una dintre variantele rezultate îl punea pe Cap-de-Mort în fruntea Marii Britanii. În altă variantă de univers modificat, Ron și Hermione sunt la cuțite. Așadar, le este foarte greu să își îndeplinească misiunea fără a-și compromite prezentul.
Într-adevăr, această temă a călătoritului în trecut este o potecă bătătorită deja și poate că mulți cititori au fost dezamăgiți că a fost preluată și de J.K. Rowling. Dar Harry Potter and the Cursed Child are un stil lejer și reprezintă un fel de tur al tuturor momentelor care ne-au făcut să îndrăgim Harry Potter atât de mult. Așadar, călătoria în trecut nu este folosită ca un artificiu ieftin, ci are o puternică rezonanță emoțională și tematică. Atunci când Albus și Scorpius pătrund în trecutul părinților lor, cititorii au senzația de regăsire a unui sentiment uitat undeva într-un ungher de suflet.
Harry Potter and the Cursed Child nu este o piesă de teatru fără cusur, dar este o lectură amuzantă, pe care nu o poți lăsa din mână, așa cum era de așteptat de la o scriitoare precum J.K. Rowling. Pentru nostalgici, este o dulce revenire a unui univers în care ar fi vrut să rămână la nesfârșit, o șansă de a afla cum au evoluat Harry, Hermione și Ron ca adulți, dar și de a arunca o privire în trecutul lor zbuciumat, dar fermecător.
Urmareste-ne pe Google News
