Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena: tradiţii, obiceiuri şi superstiţii

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena: tradiţii, obiceiuri şi superstiţii

Sorina Corneanu

Sfinții Împărați Constantin și Elena se sărbătoresc anual pe data de 21 mai și reprezintă cea mai mare sărbătoare creștin ortodoxă din această lună. Împărații Constantin și Elena sunt recunoscuți drept cei care au oferit libertate creștinismului prin Edictul de la Milano.

constantin si elena

De numele Sfântului Constantin, protector al creștinismului, se leagă și Consiliul de la Niceea, în care s-a hotărât ca Paștele să fie sărbătorit în prima duminică de după luna plină a echinocțiului de primăvară.

Conform legendei, în anul 312, în timpul luptei cu Maxențiu, Constantin cel Mare observă pe cer o cruce strălucitoare care avea inscripția in hoc signo vinces (traducere - prin acest semn vei birui). În timpul nopții, Iisus Hristos i s-a arătat în vis lui Constantin, împreună cu semnul crucii, și i-a cerut să pună semnul sfintei cruci pe steagurile soldaților, pentru ca aceștia să fie protejați de focurile bătăliei. După moatea lui, în anul 337, Împăratul Constantin a rămas în memoria ortodocșilor drept unul dintre pilonii de sprijin ai creștinismului din acea perioadă.

Împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, este cunoscută drept o femeie foarte credincioasă și pioasă, acesteia fiindu-i atribuite găsirea moaștelor Sfintei Cruci a Mântuitorului nostru Iisus Hristos și a rămășițelor celor tei magi.

Tradiții, superstiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena

Praznicul Sfinților Împărați Constantin și Elena vine cu o serie de tradiții menite să aducă spor și sănătate gospodarilor care le împlinesc. Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este cunoscută, din punct de vedere popular, ca sărbătoarea păsărilor de pădure, numită și Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare.

Obiceiuri pentru sănătate, spor și bani

De Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena nu se lucrează pământul, pentru a se evita pagubele. În multe regiuni ale țării este ultima zi în care agricultorii mai seamănă ovăz, mei și porumb. Superstițiile spun că tot ce se seamănă după data de 21 mai se va usca!

În această zi sfântă nu se lucrează via, altfel graurii vor distruge toți strugurii! Femeile trebuie să ardă tămâie și să stropească întreaga locuință cu aghiasmă, pentru a alunga spiritele rele. De asemenea, pentru a alunga forțele malefice, țăranii aprind un foc mare pe câmp, iar prin fum vor trece oile, apărându-le astfel de toate relele care s-ar putea abate asupra lor.

Gospodarii trebuie să noteze seria fiecărei bancnote cheltuite în fiecare zilnic. Se spune că astfel banul rămâne în casă și nu se înstrăinează. Un alt obicei în această zi presupune aducerea la biserică a trei bujori, flori de lămâiță, pâine și prăjituri de casă.

În plus, oricat de modestă ar fi, din orice casă nu trebuie să lipsească o icoană a Sfinților Constantin și Elena. Aceasta își apără posesorii de pagubă, de dușmani și împlinește cea mai profundă dorință a sufletului.

Surse foto: iStock

Articolul urmator
De ce se dau prosoape la înmormântare? Află semnificația acestui obicei
De ce se dau prosoape la înmormântare? Află semnificația acestui obicei
De ce fel de superstitie ar trebui sa tii cont?
Incepe quiz
De ce fel de superstitie ar trebui sa tii cont?

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

4.6 (21)
Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.