Boboteaza sau Botezul Domnului face parte din suita celor mai importante sărbători creștine. În această zi are loc sfințirea apei în timpul slujbei de Iordan. Ea se sărbătorește în fiecare an în data de 6 ianuarie și marchează sfârșitul sărbătorilor de iarnă alături de ziua Sfântului Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului, celebrată în 7 ianuarie.
Fiind vorba despre două zile cu o însemnătate religioasă extraordinară, toți credincioșii respectă o mulțime de tradiții pentru a le merge bine tot anul. Onorul datinilor începe chiar în data de 5 ianuarie, odată cu Ajunul Bobotezei, moment la fel de important ca sărbătoarea în sine.
Tradiții și obiceiuri pentru ziua din Ajun de Bobotează
Conform tradițiilor, în Ajun de Bobotează, în casele credincioșilor se vor pregăti mese asemănătoare cu cele din Ajunul Crăciunului. Sub fața de masă se va pune fân sau otavă, iar pe fiecare colț câte un bulgăre de sare. Pentru masă se pregătesc 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, sarmale umplute cu crupe, fiertură de prune sau perje afumate, borș de “urechiușele babei“ (fasole albă cu colțunași umpluți cu ciuperci), pește prăjit, borș de pește, plăcinte de post umplute cu varză acră și plăcinte cu mac. Nimeni nu se va atinge de bucate până când nu va sfinți preotul masa.
În data de 5 ianuarie se ține post negru, nu se bea și nu se mănâncă nimic. Postul este ținut în mod special de cei care au necazuri mari sau de cei care își doresc să aibă noroc în căsnicie. Preoții merg din casă în casă pentru a binecuvânta și pentru a sfinți cu Agheasmă Mare toate încăperile și lucrurile din locuințe și gospodării. Aceștia primesc la schimb fuioare de cânepă sau sculuri de lână, colaci și bani. Din fuior se vor face funii pentru clopote și gropari, pentru că mai apoi Maica Domnului va face din ele plase cu care va scoate din iad sufletele care vor reuși să se agațe de ele. Părintele este însoțit de copiii din parohie care strigă “Chiralesa” (cuvânt din limba greacă tradus „Doamne, miluiește!”). În felul acesta, copiii anunță gazdele că preotul se apropie, iar ei sunt răsplătiți cu dulciuri și fructe.
Preotul va fi așteptat cu o lumânare sau cu o candelă aprinsă. El va stropi locuitorii casei cu apă sfințită cu ajutorul unui mănunchi de busuioc pentru a-i binecuvânta, ferindu-i astfel de boli și de alte necazuri. Alături de dascăl, preotul va cânta: „În Iordan, botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii S-a arătat. Că glasul Părintelui a mărturisit Ție, Fiu iubit pe Tine numindu-te. Și Duhul în chip de porumb a adeverit întărirea Cuvântului. Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Domnezeule, și lumea ai luminat, mărire Ție!”.
De asemenea, Ajunul Bobotezei are o foarte importantă însemnătate și pentru fetele care doresc să își viseze ursitul. Ele trebuie să ia o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care preotul va stropi casa și să o pună sub pernă noaptea. Mai mult, ar trebui și să își lege pe inelar un fir roșu de mătase. Se mai spune că fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează se vor mărita până la sfârșitul anului.
Un alt obicei vechi mai spune că fetele și femeile singure pun busuioc la streașina casei pentru a afla dacă se vor mărita cu un bărbat bogat.
Superstiții din Ajun de Bobotează
O superstiție veche spune că dacă în dimineața de Ajun de Bobotează pomii vor fi încărcați cu promoroacă, aceștia vor avea rod bogat pe parcursul anului. Se mai crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopții despre locurile în care sunt ascunse comorile.
De altfel, dacă picură din streașina casei în ziua de Ajun se spune că va fi o vară ploioasă, iar dacă va ploua în data de 5 ianuarie, tot anul va fi ploios. Din direcția în care va stropi preotul cu busuiocul vor veni și ploile din timpul anului.
În schimb, dacă zăpada de sub picioarele preotului scârțâie în ziua în care acesta ajunge în case cu Iordanul, atunci va fi un an bogat și roditor.
Ziua de Ajun a Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alături de Înălţarea Sfintei Cruci din 14 septembrie şi alături de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, pomenită la 29 august.
Citește și: Acatistul Sfântului Elefterie: când și cum trebuie să îl rostești
Surse articol: Avantaje, Libertatea, Mediafax
Urmareste-ne pe Google News
