Sfantul Valentin a trecut, asa ca Dragobetele asteapta, cuminte, la usa. Este o sarbatoare a indragostitilor imprumutata din traditia slava, care a inceput sa fie celebrata in tara noastra inca de acum doua secole. In functie de regiunea Romaniei despre care vorbim, dar si de respectarea calendarului pe stil vechi sau al celui gregorian, data la care se sarbatoreste Dragobetele difera: 24 sau 28 februarie, 1, 3 ori 25 martie. Afla si tu, in cele ce urmeaza, care este povestea acestei sarbatori a indragostitilor si ce traditii de Dragobete circula in spatiul rural romanesc.
Etimologia denumirii sarbatorii Dragobete
De-a lungul timpului, denumirea acestei sarbatori a avut mai multe variante: Vobritenia, Rogobete, Bragobete, Bragovete. In final, s-a ajuns la cea de astazi - Dragobete.
Specialistii in etimologie, etnologie si mitologie au gasit mai multe explicatii pentru numele atribuit acestei sarbatori. In primul rand, se vorbeste despre o divinitate din panteonul dacic, al carei nume nu s-a pastrat de-a lungul vremii, dar despre care se stie ca era celebrata in aceasta perioada. De asemenea, conform unei legende, Dragobete Iovan era unul dintre fiii Babei Dochia.
O alta varianta o constituie cea referitoare la legatura care exista intre aceasta sarbatoare si cea a Aflarii Capului Sfantului Ioan Botezatorul, care purta numele slav de Glavo-Obretenia sau Glavobreatenie. Printr-o extensie a acesteia, Dragobetele ajunge sa fie cunoscut, in traditia populara, sub denumirea de Cap de primavara.
Nu in ultimul rand, este posibil ca numele sarbatorii sa fi aparut in urma mutatiilor suferite de diverse cuvinte provenite din slavona, ele fiind cauzate de confuziile paronimice. Aceste cuvinte au radacina lexicala de forma "drag", terminatiile adaugate ulterior datorandu-se limbajului popular. Trebuie mentionat faptul ca sufixul "-ete" apartine regiunilor Moldova si Oltenia.
Traditii de Dragobete din spatiul rural romanesc
Traditiile de Dragobete difera de la o regiune la alta, dar si de la o epoca la alta. Farmecul lor ramane insa acelasi, indiferent de localizarea in spatiu sau in timp.
De exemplu, pentru a incepe aceasta zi cu zambetul pe buze si pentru a avea succes in gasirea sufletului-pereche, tinerele trebuie sa se straduiasca sa arate cat mai bine. In acest scop, ele se spala pe fata cu zapada topita, pentru ca tenul sa le fie curat si stralucitor, asemenea omatului. Aceeasi apa provenita din topirea zapezii poate fi pastrata peste an de catre cele care doresc sa o foloseasca la farmecele de dragoste.
O alta traditie, cu radacini vechi in mediul rural, purta denumirea de "zburatorit" si consta in intalnirea cetelor de baieti si de fete in locuri din afara satului, pentru a strange primele flori ale primaverii si pentru a socializa. Dupa aceea, fetele plecau in fuga spre casele lor, iar daca vreun tanar reusea sa o ajunga din urma pe cea pe care o placea, ea ii putea confirma ca isi doreste sa se logodeasca printr-un sarut in public. In acest fel, tot satul stia ca in toamna va fi o nunta.
Fetele care inca nu si-au gasit sufletul-pereche ii pot afla identitatea prin intermediul unui obicei asemanator celui din noaptea de Boboteaza: isi pun un fir de busuioc sub perna si il vor visa cu siguranta pe cel care le va fi iubit.
Pe langa traditiile de Dragobete care tin de cuplu, aceasta sarbatoarea are o importanta deosebita si in ceea ce priveste alte aspecte ale vietii. Astfel, pentru ca animalele din gospodarie sa aiba multi pui in anul cu pricina, satenii nu trebuie sa sacrifice niciunul in aceasta zi. In plus, pentru a avea casa curata tot anul, gospodinele trebuie sa faca ordine cu ocazia sarbatorii.
Batranii considera ca, in ziua de Dragobete, pasarile incep sa isi construiasca cuiburile, pentru ca aceasta divinitate obscura le oficializeaza nunta, intr-un sens metaforic.
Tot pe lista cu traditii de Dragobete se inscrie si cea referitoare la leacurile babesti. Asadar, oamenii de la sate culeg radacina de spanz, planta care in ciuda toxicitatii sale, poate face minuni pentru sanatate, daca este consumata in cantitati mici. Ea este folosita si in prezent in medicina naturista. Pe vremuri, cu ea se tratau degeraturile, bolile venerice, colicii, abcesele, parazitozele intestinale, dar si afectiuni ale animalelor din gospodarie, cum ar fi raia vitelor.
Semnificatiile acestei sarbatori, a carei data oficiala a ramas 24 februarie, sunt complexe. Traditiile de Dragobete sunt variate si isi au originea in credinte populare care au luat nastere cu sute de ani in urma. Daca esti atrasa de mitologie si de etnologie, poti respecta cateva dintre obiceiuri, pentru a vedea daca dau rezultate.
Urmareste-ne pe Google News
