"Palma lui Dumnezeu", locul din România care fascinează o planetă întreagă. Cum arată și unde se găsește

Fundătura Ponorului sau Palma lui Dumnezeu, așa cum este denumită în mod popular, este locul splendid din România în care timpul parcă a stat pe loc. Peisajele mirifice, rupte parcă din basme, învăluite într-un mister aparte, fac din această stațiune turistică să fie unică în toată lumea.

Se află în Parcul Național Grădiștea Muncelului-Cioclovina, în grupa muntoasă a Munților Șureau-Parâng-Lotrului, aparținând lanțului muntos al Carpaților Meridionali, în partea sudică a județului Hunedoara, pe teritoriile de administrație ale comunelor Baru, Boșorod, Bănița, Orăștioara de Sus și Pui, la o altitudine de 900 de metri, fiind o arie protejată de interes național.

Sursa foto: LaTaifas

Cum s-a format Palma lui Dumnezeu

Pentru a ajunge la Fundătura Ponorului, se urmează drumul care duce spre Petroșani din Hațeg. Din localitatea Ponor se merge către satul Federi, fiind cea mai joasă zonă în Masivul Șureanu, anume o vale înconjurată de munți înalți. Turiștii care își doresc să descopere acest loc superb trebuie să renunțe la autoturism la un moment dat și să parcurgă drumul la pas. Drumul străbate câteva dealuri unde există, pe alocuri, și case vechi, exact ca în poveștile copilăriei, ale puținilor localnici care au mai rămas în zonă.

Citește și: Mocănița, principala atracţie turistică din nordul țării. Iată care este traseul său, în funcţie de zonele pe care le vizitezi

Priveliștea din Palma lui Dumnezeu este de o frumusețe cum rar vezi, indiferent de anotimpul în care alegi să o vizitezi. Oriunde arunci o privire, peisajul este altul, de fiecare dată - o adevărată minunăție a naturii și un colț de Rai. Tot aici se regăsește și un izvor care pornește de lângă Dealul Pleșului, iar tabloul este completat și de faimoasele cetăți dacice din Munții Orăștiei.

În trecut, Palma lui Dumnezeu era unită cu Valea Ponorici, formând o vale de mari dimensiuni, iar apele sale se revărsau în nord-estul depresiunii Hațeg.

"În timp râurile s-au despărțit, Ponoriciul fiind captat de actuala vale a Cioclovinei, iar râul Ponor a fost captat prin zona localităților Federi și Ohaba, Apele au săpat calcarul format în perioada jurasică și au apărut infiltrații în albia râurilor, care au creat cele mai mari peșteri cunoscute din Munții Șureanu. Cu trecerea anilor, aceste infiltrații au devenit ponoarele pe care le putem vedea astăzi, râurile au erodat complet stratul de calcar până la substratul format din roci cristaline, lărgindu-se albia și creând cele mai spectaculoase depresiuni din Munții Șureașnu", au dezvăluit reprezentanții Parcului Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina.

Surse articol: Impact / GoHunedoara / Adevărul