De curând. Andi Vasluianu a postat pe contul de Facebook o fotografie impresionantă, din copilăria sa, însoțită de un mesaj nostalgic: ”Când grijile și pandemiile se topeau în brațele părinților.”
Sursa foto: Facebook
Cine și-ar fi imaginat că puștiul cu zâmbet ghiduș din această poză va ajunge unul dintre cei mai sexy și expresivi actori din filmele românești recente?
Foarte apreciat de regizori, Andi are în palmares peste 100 de filme până la momentul prezent. ”Despre oameni și melci” (regia: Tudor Giurgiu), Cealaltă Irina (regia: Andrei Gruzsniczki), Cea mai fericită fată din lume (regia: Radu Jude), Hârtia va fi albastră (regia: Radu Muntean), Marilena de la P7, California Dreamin' (nesfârșit) (regia: Cristian Nemescu), serialul TV ”Rămâi cu mine” (regia: Constantin Popescu și Mihai Bauman) sunt doar câteva din filmele din distribuția cărora a făcut parte Andi Vasluianu.
Dar drumul până la actorie nu a fost ușor și a fost marcat de tot felul de răsturnări de situații. Într-un interviu acodat la Digi 24, Andi Vasluianu își amintește cum a ajuns actor, după ce a urmat liceul la seral și a făcut cele mai surprinzătoare meserii.
Andi Vasluianu a făcut liceul la seral, din cauza unor semnături măsluite
Născut în 1974, Andi Vasluianu a absolvit Liceul industrial nr. 14, în anii 90. Dar, deși s-a înscris la zi, a ajuns în cele din urmă la seral, din cauza unor erori în sistem.
”Trebuia să trec în clasa a IX-a și am dat la Liceul Industrial numărul 14, pe care l-am și absolvit. Nu se mai dădea treapta a doua, m-am înscris, erau fișe de înscriere, m-am înscris la zi, dar pe 15 septembrie eram pe dinafară total. Am fost la secretariat și mi-au zis: Aah, tu ești ăla care nu a venit la examen la profesională? Și aici m-a pocnit plânsul, de fapt se măsluiseră niște semnături. Apoi am cunoscut pe cineva la inspectorat, au găsit toate neregulile, dar degeaba, nu mai era nimic de făcut. Și așa, am ajuns la seral.”, își amintește actorul.
Înainte de a fi actor, a fost brutar și tâmplar
Poate nu ai fi crezut, dar prima meserie a lui Andi a fost cea de brutar. A lucrat la o brutărie turcească, unde descărca făină, timp de jumătate de an, apoi la un butic, încă un an. După care a început să lucreze în tâmplărie, cu un prieten. Cu toate acestea, nu se împăca deloc cu aceste meserii ocazionale ci visa mereu la momentul când va ajunge actor.
”Atunci, în perioada aia, îmi uram munca, aveam senzația că sunt foarte departe de visul proiectat. Dar acum, retrospectiv, mi se pare senzațional că am trăit ce am trăit, am lucrat la butic, apoi ca tâmplar... acolo am învățat, că m-am dus în casele oamenilor.”, mărturisește el.
Una din lecțiile importante de viață, le-a primit de la partenerul său, atunci când a început munca în tâmplărie. Actorul povestește că odată a bătut un cui într-o scândură pe care o spărsese din greșeală, apoi a vrut să ascundă scândura sub covor.
” El s-a uitat la mine și a zis: «Ce faci colo? Desfă tot și fă la loc! Ai greșit, repari greșeala. Nu e grav că ai greșit, ci faptul că vrei să ascunzi greșeala!» Din momentul acela, nu am mai făcut niciodată chestia asta.
Andi Vasluianu consideră că această lecție i-a folosit enorm mai târziu:
”Da, mai ales în meseria pe care o fac. Există o vorbă la noi, în meseria de actor: Învață textul și nu te lovi de mobilă! E atât de simplu, însă, de multe ori, actorii uită că acesta este un lucru simplu și singurul. Adică, știi vorbele și spațiul.” Ceea ce este mai important, a învățat respectul de sine: ”...de fiecare dată am avut senzația de la acel moment, că tot ce fac, fac pentru mine.”
În cele din urmă, Andi și-a urmat visul
Andi Vasluianu mărturisește că a fost un moment în care aproape că renunțase la dorința sa de a deveni actor, mai ales că munca de tâmplar începuse să-i placă.
”A fost un moment în care era cât pe ce să nu mă mai fac actor, începusem să câștig mulți bani, eram și puști, mă relaxasem.”
Sursa foto: Pinterest
Dar pasiunea sa a ieșit învingătoare, până la urmă:
”Cred că, eu eram extrem de pasionat, știam tot despre actori, teatru, bunicul a fost regizor de teatru. Exista pasiunea asta în mine. Cred că, dacă există acest gen de pasiune, îl va îndruma spre destin. Nu cred că un om care e călduț în dorință nu poate să reușească asta. Îmi aduc aminte că atunci când a existat perioada, când am vrut să renunț, am mers la o piesă de teatru cu George Constantin și am spus: de ce las lucrurile să treacă? E felul meu de a fi, nu pot să stau fără asta.”
Acela a fost momentul în care puștiul cu zâmbet ștrengar a început să se transforme în actorul pe care îl admirăm astăzi.
Andi Vasluianu a absolvit UNATC în 1999, dar jucase deja în primul său film, ”La amiază”, încă din 1997. În afară de film, Andi a apărut și pe scena mai multor teatre, în piese precum Furtuna de William Shakespeare (regia: Cristi Juncu), Azilul de noapte de Maxim Gorki (regia: Cristi Juncu), Casa Zoikăi de M. A. Bulgakov (regia: Lucian Sabados), Călătoria domnului Perrichon de Eugène Labiche (regia: Alexandru Dabija), Din viaţa insectelor de Karel & Josef Capek (direcţia de scenă: V.I. Frunză), Don Juan sau dragostea pentru geometrie de Max Frisch (regia: Alexandra Penciuc), etc.
Caracterizarea sa de pe pagina teatrului Nottara spune foarte multe despre talentul și expresivitatea acestui actor deosebit:
”Andi Vasluianu este actorul onest. Acel actor care apare înaintea publicului cu modestie, dar şi cu profesionalism. Ştie că poate avea cu uşurinţă multe realizări în meseria sa, dar nu se lasă sedus de acest gând, ci este preocupat de calitatea jocului său şi de relaţia sinceră cu privitorul. Este discret şi rafinat, instruit şi echilibrat; are multă putere de muncă şi este considerat un partener de joc bun, corect şi eficient. Priveşte fiecare nou rol cu responsabilitate, respect şi cu o maturitate, care îi întrece vârsta.”
Urmareste-ne pe Google News
