Dem Rădulescu s-a născut în 1931 la Râmnicu Vâlcea, într-o familie de negustori. Tatăl lui a fost mai întâi proprietarul unei cojocării care a dat faliment, apoi s-a ocupat de o pescărie.
Stilul de viață al tatălui său și ritmul agitat al comerțului, specific anilor '30, și-au pus amprenta asupra caracterului celebrului actor, dar și al celor doi frați ai săi.
„Ştiu de la vârsta de trei ani multe lucruri pe care le-am făcut. Mi-au rămas întipărite şi simt durere fizică la gândul copilăriei... Stau cu o nostalgie şi cu o durere fantastică, pentru că trăiesc din amintiri”, povestea actorul.
Mama sa, originară din Ardeal, avea un caracter așezat și calm care a avut o influență puternică asupra actorului. Fraţii mai mari au avut şi ei reuşite notabile: unul a ajuns colonel în armată, iar celălalt aviator.
Cu toate acestea, în bibliografia sa ulterioară, Dem Rădulescu nu și-a menţionat fratele aviator din cauza diferenţelor de ideologii politice.
„Eram trei fraţi, eu eram cel mai mic. Tata era negustor. Era o atmosferă plăcută în familie. Tata avea umor. Avea el o vorbă:«Să nu sari când sună la uşă!». Adică să-ţi vezi de treaba ta în viaţă. Cât despre mama… Chiar nu ştiu ce să zic. Mama e un lucru sfânt, e legătura cu viaţa“, declara Dem Rădulescu în 1998.
În copilărie și în timpul perioadei de război, Dem Rădulescu a trăit în sărăcie, cu restricții alimentare, iar mâncarea sa consta într-un borcan de vinete împănate și o pâine. Viața grea și dificilă l-a determinat să învețe limba germană, pe care o folosea în gara localității sale.
După absolvirea liceului în orașul natal, „Bibanu,” cum era poreclit în liceu, s-a confruntat cu o alegere crucială: sportul de performanță sau actoria? Dar a ales bine.
Decizia sa l-a adus în lumea artei, dar nu înainte de a obține o stea de aur la un campionat de amatori de box, demonstrându-și îndemânarea în ring.
„În viaţă eu am fost cel care a lovit primul, nu am aşteptat niciodată lovitura. Curajul la box ţine de cele câteva secunde de dinaintea intrării în ring“, povestea Dem Rădulescu în 1975.
Porecla „Bibanu'" i se trage dintr-un eveniment mai degrabă amuzant, în care unul dintre frații săi a mers la școală cu un pește, un biban, pentru ca profesorul să-l folosească drept material didactic. Această poreclă a fost inițial atribuită fratelui mai mare, apoi a fost preluată și de mezin.
„Tata era negustor de peşte, în piaţa din Vâlcea. Fratele meu mai mare a luat într-o zi un biban frumos, l-a învelit într-un ziar şi l-a dus la şcoală, cu gândul să i-l dea profesorului, ca să-l arate ca material didactic elevilor. Mai întâi lui i-au spus copiii «Bibanu’». După aia mi-au zis «Fratele lu’ Bibanu’», pe urmă porecla s-a prins de mine. Acolo am apărut pentru prima dată cu numele ăsta: Rădulescu-Bibanu’.
După ce am intrat la Teatru, m-am pomenit într-o zi că un student din anul III, vâlcean de-al meu, striga după mine «Mă, Bibanule!». Şi «Bibanu’» am rămas”, relata actorul despre această întâmplare.
De mic, Dem Rădulescu a manifestat interes pentru spectacolele de teatru, dar mama sa nu îl lăsa să participe, în special la spectacolele cunoscutei artiste Maria Tănase, pe care le considera nepotrivite pentru un copil.
Cu toate acestea, în 1943, a avut ocazia de a vedea primul său spectacol, „Gioconda iubește", cu Maria Tănase în rolul principal.
„Mama a regretat până târziu, înainte de a muri că nu mi-a dat voie să mă duc la Tănase, că eram prea mic. A zis că sunt femei goale. Am fugit de-acasă, la un spectacol şi l-am văzut pe Tănase în actul doi. Am intrat. Era lume... Veneau oameni de la ţară, cu căruţe, ca la Maglavit, la Petrache Lupu. Am intrat şi era un individ pe o masă, că nu se vedea, nu puteai să vezi scena.
Şi printre picioarele unuia care stătea pe masă, am băgat capul şi l-am văzut pe Tănase! Era spre sfârşitul actului doi şi Tănase a intrat şi a spus: «Am jucat, am jucat, bani(i) vi i-am luat, vi i-am luat, v-am salutat!». Lumea urla, aplauda...”, a mai povestit Dem Rădulescu.
La vârsta de 17 ani, Dem Rădulescu și-a făcut debutul ca actor amator, participând la un bal organizat de fanfara gării din orașul său natal. Ulterior, a început să publice în reviste județene și să apară din ce în ce mai des pe scenă în orașul său natal, Râmnicu Vâlcea.
Norocul i-a surâs când a fost observat de actorul Aurel Rogalski, care l-a sfătuit să susțină un examen de admitere la Facultatea de Teatru.
Dem Rădulescu a fost admis la Facultatea de Teatru, pe care a absolvit-o în 1954 cu titlul de șef de promoție. La spectacolul său de absolvire, „Cei din urmă", a jucat alături de profesoara sa de la clasă, Irina Răchiţeanu-Şirianu.
„Mâncam literalmente cartea. Ca student, am fost adesea împrumutat la clasele paralele de regie, la maestrul Şahighian căruia îi păstrez o adâncă afecţiune sau la clasele de actorie conduse de Moni Ghelerter sau de Irina Răchiţeanu Şirianu. Trei ani am fost bursier republican“, povestea Dem Rădulescu, în 1975.
După absolvire, a fost repartizat direct la Teatrul Național din București. Acolo, sub îndrumarea regizorului de marcă Sică Alexandrescu, Dem Rădulescu a devenit rapid o prezență notabilă. Piesa sa de debut a fost „Mielul turbat", scrisă de Aurel Baranga, marcând debutul unei cariere actoricești impresionante.
În 1956, a obținut Premiul I pentru interpretare cu piesa „Steaguri pe turnuri", în care l-a jucat pe „banditul" Rijikov, în cadrul unui concurs pentru tineri actori.
Și-a dedicat următorii ani formării sale ca actor și a colaborat cu alți tineri artiști la elaborarea substanței comice a spectacolelor.
Pasiunea și angajamentul său au contribuit la crearea unor reprezentații remarcabile care au bucurat publicul și au consolidat poziția sa în lumea teatrului românesc.
Dem Rădulescu, renumit pentru cariera sa impresionantă în lumea teatrului și filmului, s-a distins într-o gamă largă de roluri memorabile pe scenă și pe marele ecran.
În teatru, acest talentat actor a strălucit în întruchiparea unor personaje celebre din operele maeștrilor dramaturgiei, precum I.L. Caragiale, Mihail Sebastian, Maiakovski, Bernard Shaw, Shakespeare și Hašek.
A jucat predominant pe scena Teatrului Național din București, sub îndrumarea unor regizori de prestigiu, lăsând publicului amintiri de neuitat.
Cu toate că Dem Rădulescu era cunoscut ca un maestru al comediei, el avea o înțelegere profundă a tragediei, în special a tragediilor shakespeariene.
„Observ oamenii, îi privesc cu atenţie. Eu cred că în interpretarea unui personaj, dacă nu te duci la meridianul respectiv, faci un fals. Cehov în fotolii de plastic nu e de conceput. Totul ţine de profesionalism, respect pentru epocă, stil. Eu am trăit într-o lume de nestemate şi nu pot accepta gablonţurile, sticla de sifon“, spunea Dem Rădulescu în 1978.
Cariera sa cinematografică a debutat în 1959, în filmul „Telegrame," o comedie românească de mare succes. A urmat o serie de filme notabile, printre care „Secretul cifrului”, „Pe litoral mi-a rămas inima," „Celebrul 702" și „La vârsta dragostei," în care și-a adus contribuția la crearea unor personaje de neuitat.
Carisma și versatilitatea sa au rămas în amintirea publicului și au cimentat poziția sa de legendă a cinematografiei românești.
„Cariera s-a construit cu sănătatea şi cu viaţa mea. Joc teatru din dragoste. Pentru plăcerea mea“, spunea Dem Rădulescu în 1998.
Pe lângă succesul său în teatru, film și televiziune, Dem Rădulescu a contribuit semnificativ la educația artistică a viitoarelor generații de actori.
A fost profesor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică "I. L. Caragiale" din București, unde a predat actorie.
Studenții săi au părăsit sălile de curs cu amintiri memorabile și cu multe învățăminte prețioase. Cursurile cu Dem Rădulescu erau cunoscute pentru umorul lor aparte, iar entuziasmul său contagios îi inspira pe tinerii actori să își descopere potențialul artistic.
A lăsat o amprentă puternică în lumea teatrului și a influențat mulți actori talentați care i-au fost elevi.
Dem Rădulescu a fost căsătorit de două ori. Prima sa soție a fost actrița Paula Rădulescu (75 de ani) alături de care și-a petrecut 22 de ani. Paula Ortansa Albăstroiu s-a născut în orașul Râmnicu-Vâlcea și este una dintre cele mai remarcabile actrițe ale țării.
Cu o carieră impresionantă care a cuprins filmul, teatrul și televiziunea, a devenit o figură de referință în lumea artistică românească.
Paula Ortansa Albăstroiu a jucat în numeroase filme, marcând epoca de aur a cinematografiei românești. Printre cele mai notabile roluri se numără apariția în „Brigada Diverse intră în acțiune" (1970), „Mama" (1976), și „Fram" (1983).
Celebra actriță a povestit că Dem Rădulescu a fost mai mult decât un soț, el a fost mentorul său în viață și a învățat-o cum să depășească obstacolele legate de vocea sa de copil, care i-a limitat inițial accesul la mai multe roluri în teatru.
Cei doi s-au cunoscut întâmplător, în timpul unei plimbări pe „bulevard”. Deși Dem Rădulescu era mai mare cu 9 ani decât viitoarea sa soție, când a văzut-o, s-a îndrăgostit imediat de ea.
„Pe vremea aceea, la Râmnicu Vâlcea, seara se ieşea la plimbare pe bulevard. Şi gaşca din care făceam parte bătea bulevardul, ne întâlneam pe sub castani. Se pare că obiceiul acesta era şi de pe vremea când Dem Rădulescu era de vârsta mea, el fiind mai mare decât mine cu nouă ani.
Într-o seară, m-a ochit în timp ce era cu un prieten de-ai lui căruia i-a zis „Cine e fata aia? Aş vrea să o cunosc şi eu”. Iar prietenul lui îi spune „Stai că mă duc să o scuz”. Aşa se făcea atunci, adică să se scuze că vrea să mă cunoască Bibanu. Iar eu i-am zis că nu vreau să îl cunosc. Ştiam cine este pentru că era deja vedetă, nu aveam cum să nu fi auzit, mai ales că era tot din Vâlcea.
Până la urmă m-a convins prietenul lui să îl cunosc. Am făcut cunoştinţă în acea seară, iar după trei luni ne-am căsătorit”, povestea Paula Rădulescu.
După 22 de ani de căsnicie, relația dintre ei s-a răcit ușor-ușor, cei doi separându-se, dar menținând legături cordiale. Nu au avut copii.
La scurt timp după divorțul de Paula Rădulescu, actorul a cunoscut-o, în anul 1973, pe Adriana Șchiopu, alături de care s-a căsătorit în anul 1984.
Cei doi s-ar fi îndrăgostit, după spusele Irinei, fiica lor, pe vremea când Adriana a mers în București să-l cunoască pe actor, pentru că voia să dea admitere la Facultatea de Teatru.
In ciuda diferenței de vârstă, Dem Rădulescu fiind cu 23 de ani mai în vârstă decât frumoasa studentă, cei doi au început o relație specială. Nici barierele sociale și nici gurile răutăcioase nu i-au ținut departe unul de celălalt, dragostea lor a învins toate obstacolele, și astfel au hotărât să se căsătorească.
La scurt timp a venit pe lume o fiică care a moștenit frumusețea mamei și care cucerea de la prima vedere cu o pereche uluitoare de ochi albaștri. I-au spus Irina (astăzi în vârstă de 37 de ani).
„Ne-am cunoscut la Mangalia în 1973 şi de atunci nimic nu ne-a mai despărţit. Ne-am căsătorit în 1984, iar doi ani mai târziu am avut-o pe Irina. Spectacolul îl făcea pe scenă. A fost foarte selectiv cu oamenii din jurul lui. Era un om de casă, un familist. El se dăruia şi acasă, nu numai pe scenă. Ne-a făcut să simţim că suntem centrul universului.
Deseori, o lua pe Irina şi ieşeau la plimbare noaptea. Îi plăcea mai mult aşa, să nu fie recunoscut de oameni”, mărturisește Adriana Schiopu.
Pe lângă talentul său ca actor de comedie, Dem Rădulescu a fost un om complex. În ultimii ani ai vieții, el părea dezamăgit de starea societății și de schimbările din România post-comunistă.
Cu toate acestea, în mijlocul familiei sale, încerca să-și păstreze buna dispoziție și să ofere bucurie celor din jurul său. Dem Rădulescu a fost și un om timid, cu o sensibilitate aparte:
„Îi plăcea să gătească, să călătorească. Dacă mergeam la o petrecere, toată lumea se aduna în jurul lui și râdea. Aşa se simţea el bine”, a povestit Adriana Schiopu.
În ultimii ani ai vieţii, artistul părea dezamăgit de lumea din jur. Însă nu dădea semne că ar avea probleme de sănătate. „Nu l-am auzit niciodată văitându-se. A avut un preinfarct de care el nici n-a ştiut. L-a descoperit când a fost în America. Fiind răcit, a făcut nişte analize. Ţinea regim şi toată situaţia era sub control. Dar...“, povestea Adriana Şchiopu, în 2009.
Cu toate acestea, Dem Rădulescu s-a stins în data de 17 septembrie 2000. Marele actor a făcut un infarct, cu chiar 4 zile înainte să împlinească 69 de ani. La vremea acee, fiica lui avea doar 13 ani, dar spune că o să-i rămână mereu în minte ultima discuție pe care au avut-o.
„A fost ceva absolut surprinzător. Eu apucasem să-i spun mamei că mi-ar plăcea să fiu artistă, dar a fost doar ceva aruncat în vânt. Cred că ea a apucat să-i spună tatei – deşi putea să nu-i spună, că n-a fost o discuţie serioasă între noi. El a simţit nevoia să vorbească cu mine şi să-mi spună că e foarte frumos dacă vreau asta.
Apoi mi-a zis: ‘Întotdeauna să cauţi simplitatea şi adevărul. Mama o să te ajute’. Eu mă întrebam de ce-mi zice el aşa ceva şi mi s-a părut ciudat, adică mă gândeam: ‘El nu o să mă ajute?’. Dar se pare că omul simte. Am mai auzit povesti de genul ăsta: că omul când se apropie de final, undeva, el simte. Tata mi-a zis asta şi, la câteva zile, s-a întâmplat.
Eu cred că noi ştim foarte puţine despre ce e viaţa şi când se întâmplă lucruri de genul ăsta, îţi pui problema că sunt mult mai multe decât ce ştim noi”, a povestit fiica lui Dem Rădulescu.
Actorul a lăsat o amprentă inconfundabilă în lumea cinematografiei românești, jucând într-o serie impresionantă de filme de-a lungul carierei sale remarcabile.
De la roluri principale la apariții memorabile în pelicule celebre, talentul său actoricesc a fost binecuvântat cu versatilitate și carismă.
Printre cele mai cunoscute filme în care Dem Rădulescu a strălucit se numără „Secretul cifrului" (1959), „Vacanță la mare" (1963), „Șapte băieți și o ștrengăriță" (1967) sau „De trei ori București" (segmentul "București", 1968), „BD la munte și la mare”.
După moartea sa, a fost recompensat cu titlul de cetăţean de onoare al Râmnicului. Iată cum arăta orașul natal al celebrului actor, în vremea copilăriei sale.
