Autismul este una dintre cele mai grave tulburări ale copilăriei. Afecțiunea este prezentă încă de la naștere și afectează ritmul de dezvoltare și abilitățile de comunicare. Nu poate fi vindecată, ci doar controlată. Copiii care suferă de această tulburare au o serie de nevoi speciale, care nu pot fi satisfăcute decât cu ajutorul metodelor de terapie potrivite.
Tatiana Dănciulescu este românca ce a inventat o modalitate prin care pianul devine prietenul copiilor cu autism, denumită piano therapy. Și pentru ca Septembrie este luna internațională a pianului, am vrut să aflăm mai multe despre metoda Piano Therapy si asociația al cărei președinte este Tatiana. Am vorbit cu tânăra psiholog despre piano therapy și activitatea asociației ce-i poartă numele –Piano Therapy.
1. Ce este “piano therapy”?
Piano therapy este o metodă special concepută pentru copiii cu autism, care are ca scop dezvoltarea abilităților motrice, a limbajului, a atenției, îmbunătățirea stilului de viață și scăderea ratei comportamentelor disruptive. Este o metodă complementară, nu alternativă, care vine în completarea terapiei ABA și a logopediei, ajutând astfel copilul să se dezvolte integrativ.
Este important pentru cititori să facem distincția între orele de pian clasice și piano therapy. În cazul orelor de pian, acestea sunt ținute de către un profesor de pian, cu studii în domeniul muzical, iar scopul acestora este ca elevul să învețe să cânte la pian cât mai bine.
În cazul metodei piano therapy, orele se țin de către un terapeut cu studii atât în domeniul muzical, cât și în domeniul psihologiei, format în această metodă, iar scopul este dezvoltarea abilităților copilului și măsurarea acestora, și nu achizițiile muzicale. Desigur, copilul acumulează și cunoștințe muzicale și reușește să cânte la pian și să aibă un repertoriu, însă acestea sunt doar niște consecințe ale expunerii copilului la acest instrument, nu reprezintă scopul acestei metode.
2. Cui se adresează terapia prin pian?
Piano therapy este o metodă care se adresează în principal copiilor cu autism, întrucât principiile care stau la baza ei au avut ca pilon principal simptomatologia acestei tulburări.
Simptomele din câmpul autismului devin observabile în jurul vârstei de 2-3 ani și devin din ce în ce mai vizibile pe măsură ce copilul înaintează în vârstă, dacă acesta nu primește tratamentul de care are nevoie.
3. Ce rezultate se pot observa după piano therapy? În cât timp se văd?
Rezultatele sunt interdependente cu vârsta și gradul de afectare al copiilor cu care lucrăm. Am lucrat cu copii cu vârste cuprinse între 3 și 18 ani, unii cu autism sever, alții au pe lângă autism și alte tulburări care îngreunează procesul de învățare, cum ar fi retard, hiperkinetism, deficit de atenție etc. De asemenea, este foarte importantă și frecvența cu care aceștia urmează piano therapy-ul, noi recomandăm să se facă minim două ore pe săptămână.
Ținând cont de acești factori, rezultatele diferă de la caz la caz. Rezultatele cele mai semnificative se văd în ceea ce privește îmbunătățirea atenției, a motricității, a limbajului și a comportamentului. Toate aceste rezultate sunt confirmate atât prin testările și fișele de observație pe care le ținem cu strictețe pentru fiecare copil în parte, cât și de părinți.
În ceea ce privește raportarea rezultatelor în timp, din nou și aici depinde de la caz la caz. În general, după trei ședințe, începem să vedem schimbări în sfera comportamentală, deoarece copilul începe să se obișnuiască cu cererile, cu terapeutul, cu mediul, cu instrumentul și începe să fie din ce în ce mai dornic să cânte și să învețe, pentru el totul e o joacă, nu conștientizează target-urile pe care noi ca terapeuți le urmărim în timpul ședințelor.
Un alt aspect pe care aș dori să-l subliniez este că în evoluția unui copil tipic, dezvoltarea decurge normal și fără efort, în cazul copiilor cu autism fiecare rezultat implică multă muncă și răbdare.
4. Câți copii fac piano therapy la asociația voastră?
În cadrul Asociației Piano Therapy, avem aproximativ 60 de copii care urmează această metodă.
5. Care sunt cele mai mari provocări în activitatea asociației?
Una dintre cele mai mari provocări o reprezintă finanțarea. Din cei 60 de copii, avem un număr mare de cazuri sociale, pe care încercăm să le sprijinim. Pentru aceasta avem nevoie de sponsorizări. Sponsorizările se pot primi atât de la personae fizice, cât și de la persoane juridice sau companii.
Firmele pot dona până la data de 31 decembrie 2017 20% din impozitul pe profit. În cazul în care acești bani nu sunt direcționati către un ONG, ei se vor duce către bugetul de stat.
Donația se face direct catre Asociația Piano Therapy, în baza unui contract de sponsorizare. Toți cei interesați ne pot contacta pe adresa de email: pianotherapyoffice@gmail.com.
6. Dar în aplicarea terapiei?
Una din provocările acestei metode o reprezintă noutatea ei și faptul că pe lângă aplicarea ei efectivă, desfășor și o activitate de cercetare în paralel, care stă la baza principiilor acestei metode. Este o muncă dificilă, dar cu multe satisfacții.
Am ținut să aflăm și ce a determinat-o pe Tatiana atunci când a decis să creeze această metodă inovatoare:
7. Cum ți-a venit ideea dezvoltării acestei metode de terapie?
Nu mi-am propus niciodată să dezvolt o metodă, ci lucrurile au venit oarecum de la sine.
Eu am absolvit Facultatea de Psihologie din cadrul Universității București și masterul de logopedie, dar am facut și pian 12 ani, fiind absolventă de liceu de muzică. Încă din timpul facultății am lucrat ca terapeut cu copii cu autism , iar într-o zi cineva mi-a propus să fac cateva lecții de pian cu unul dintre copii.
Așa am început să mă documentez despre cum aș putea face acest lucru , însă nu am găsit nicio resursă care să mă ajute strict pe ce aveam nevoie. Prin urmare, am fost nevoită să mă gândesc o modalitate care să se plieze pe nevoile copilului, dar care să introducă de asemenea și muzica în viața sa. Cu timpul, am realizat că ceea ce am început să construiesc reprezintă o metodă nouă, adică ceea ce astăzi numim piano therapy.
Urmareste-ne pe Google News
