Dunărea: De unde izvorăşte şi ce capitale străbate

De unde izvorăşte Dunărea şi unde se revarsă

Dunărea îşi are izvorul în Munţii Pădurea Neagră din Germania, unde două mici cursuri de apă, Brigach şi Breg, se întâlnesc pentru a forma acest fluviu legendar. De aici, Dunărea îşi croiește drum prin zece ţări, străbătând diverse teritorii, până când se revarsă în Marea Neagră printr-o deltă impresionantă, situată pe teritoriul României și al Ucrainei. Delta Dunării este, de altfel, una dintre cele mai mari şi mai bine conservate delte din Europa.

Ce capitale europene străbate Dunărea

Dunărea este singurul fluviu major din Europa care străbate patru capitale:

1. Viena (Austria)
2. Bratislava (Slovacia)
3. Budapesta (Ungaria)
4. Belgrad (Serbia)

Acest lucru face din Dunăre un element geostrategic important, fiind un canal de transport vital între aceste capitale.

Prin ce ţări trece Dunărea

Fluviul străbate zece țări: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina. În plus, bazinele sale hidrografice se extind şi în alte ţări precum Elveţia, Cehia şi Muntenegru.

Brațele Dunării

Brațele reprezintă o serie de spații înguste sau canale prin care Dunărea străbate diverse regiuni montane sau delte. De departe cele mai cunoscute brațe ale Dunării sunt cele pe care le formează înainte de vărsarea în Marea Neagră și care traversează pitoreasca Deltă a Dunării. E vorba despre Brațul Chilia (are cea mai mare lungime, de peste 120km, și a format propria deltă, integral în componența Ucrainei din 1991 încoace), Brațul Sulina (cel mai scurt, dar intens folosit pentru navigație, în acest sens lungimea sa s-a redus în timp, dar debitul de apă s-a intensificat) și Brațul Sfântu Gheorghe (brațul „mijlociu”, a fost la rândul său transformat prin tăierea de meandre).

Alte brațe ale Dunării, de până la intrarea în Deltă, includ: Brațul Gogoșu (Județul Mehedinți, în dreptul Insulei Ostrovu Mare), Brațul Borcea (pe care se situează orașele Călărași și Fetești), Brațul Cremenea, Brațul Ostrov, etc.

Pe unele dintre cele mai cunoscute brațe ale Dunării s-au construit Porţile de Fier, una dintre întreprinderile titatice ale poporului nostru, unde s-au ridicat baraje și hidrocentrale pe o serie de defilee înguste, la granița dintre Serbia și România. Acestea au fost o provocare istorică pentru navigaţie, până la construcţia barajelor care au permis controlul mai bun al apelor. Numit de revista Historia „cel mai ambiţios proiect de exploatare a potenţialului hidroenergetic al Dunării”, ansamblul Porțile de Fier 1 a fost „onorat” încă de la începerea lucrărilor, din 1964, cu prezența lui Gheorghe Gheorghiu Dej şi Iosif Broz Tito, dar primele schițe au văzut lumina mult mai devreme, în 1922, ideea aparținându-i tot unui român, Dorin Pavel. Sistemul e cea mai mare construcție hidrotehnică de pe Dunăre și una dintre cele mai vaste din Europa, la inaugurarea din 1972 participând și Nicolae Ceaușescu. Porțile de Fier II au fost inaugurate la 3 decembrie 1977, centralele de bază fiind puse în funcțiune în 1986, iar proiectul suplimentar iugoslav în anul 2000.

Flora și fauna Dunării

Delta Dunării este un paradis pentru iubitorii de natură. Reprezintă un habitat complex pentru numeroase specii de păsări, pești și alte animale. Printre speciile cele mai comune de păsări se numără pelicani, cormorani și egrete. Fluviul găzduieşte şi numeroase tipuri de peşti, precum știucă, crap și somn. Flora este la fel de diversificată, cuprinzând plante acvatice, sălcii și păduri de foioase.

Nu degeaba a fost numită un paradis al admiratorilor de păsări: în Deltă își fac cuibul numeroase specii de zburătoare, unele dintre ele călătorind de departe, din China sau din Africa. Găsești aici de la pelicani albi egipteni până la gâște arctice!

Amintim că Delta Dunării face parte din patrimoniul UNESCO, incluzând și specii deosebite, așa cum sunt plantele carnivore (Otrățel de Baltă, Aldrovada). E musai să faci și o vizită în Pădurea Letea, unde vei găsi fenomene încă inexplicabile pentru oamenii de știință, așa cum este prezența stejarului într-o asemenea zonă: ți-ai fi imaginat că poți regăsi acest arbore, specific regiunilor înalte, lângă dune de nisip?

Tot în Delta Dunării vei întâlni și mamifere, printre care poți „da nas în nas” cu mistreți, șacali,vidre, nurci, hermine, dihori, nevăstuici, dar și cu câte un simpatic iepuraș. La categoria rarități enumerăm reptile și amfibieni precum viperele, tritonii, țestoasele, buhaii de baltă sau brotacii de copac, dar și nevertebrate rare precum numeroase soiuri de melci, gândaci de apă, libelule și fluturi imenși.

10 lucruri interesante despre Dunăre

1. Dunărea este unul dintre cele mai vechi "coridoare de transport" din lume, utilizat încă din timpuri antice.
2. Delta Dunării este cea mai bine conservată deltă din Europa.
3. În artă, Dunărea a fost imortalizată prin valsul „Dunărea Albastră" de Johann Strauss.
4. Dunărea alimentează mai multe centrale hidroelectrice, dintre care cea mai mare este Porțile de Fier din Serbia și România.
5. Este un fluviu „internțional", având un regim de navigaţie deschis pentru multe naţiuni.
6. Dunărea îmbină patru capitale europene, un record în lumea fluvială.
7. Pe malurile Dunării au avut loc numeroase bătălii istorice, „angajând în luptă” numeroase popoare de-a lungul timpului, de la romani la otoman.
8. Fluviul este asociat cu numeroase mituri şi legende, inclusiv cele ale dacilor şi ale imperiului austro-ungar.
9. Delta Dunării este un sit UNESCO, protejat pentru biodiversitatea sa unică.
10. Dunărea joacă un rol important în ecosistem, având o mare influență asupra climei și vegetației din regiunile pe care le străbate.

Economia statelor riverane, susținută de Dunăre

Nu numai potențialul hidroenergetic e notabil în cazul Dunării, ci și aportul adus transporturilor, irigațiilor, alimentării cu apă sau pescuitului. 

De departe transportul mărfurilor e cea mai profitabilă activitate generată de Dunăre, de-a lungul fluviului întinzându-se porturi precum Izmail (Ucraina), Galați și Brăila (România), Ruse (Bulgaria), Belgrad (Serbia), Budapesta (Ungaria), Bratislava (Slovacia), Viena (Austria), Regensburg (Germania). Canalul Dunăre-Marea Neagră este cel mai accesibil și mai ușor de navigat.

Am vorbit deja despre hidroelectricitate la secțiunea dedicată Porților de Fier, dar Dunărea oferă și uz industrial al apelor, precum și sursă de sistem de irigații. Poluarea ridicată a afectat însă aprovizionarea cu apă, dar și pescuitul. Multe specii de pești au supraviețuit aclimatizându-se în lacuri și mlaștini.

Turismul pe valurile Dunării

De la parcuri acvatice și de aventură, croaziere și spații ocrotite prin lege așa cum este Delta, Dunărea a suscitat din cele mai vechi timpuri interesul turiștilor.

Croazierele unesc Marea Nordului cu Marea Neagră, traversând inima continentului european și încântând privitorul cu peisaje feerice. Cele mai multe expediții pot fi rezervate pe Canalul Rin-Main-Dunăre.

Totodată, poți explora magnificele ape ale fluviului cu ambarcațiunea proprie, dar și cu kayak sau canoe.

Printre obiectivele turistice pe care le poți bifa de-a lungul Dunării, pe teritoriul țării noastre, se numără Cazanele Dunării, Parcul Național Porțile de Fier, Chipul lui Decebal, Tabula Traiana, Peștera Ponicova și Veterani, Insula Ostrov, Mănăstirea Mraconia și Panoramele din Ciucaru Mic și Ciucaru Mare.

În concluzie, Dunărea este mult mai mult decât un simplu fluviu. Ea este o „icoană” a unității europene, un pod între culturi și o sursă vitală de resurse naturale și biodiversitate. Străbătând zece ţări şi patru capitale, Dunărea rămâne un element central în viaţa şi istoria Europei.