Concubinajul în România: tu știi ce drepturi și obligații ai?

Ce este concubinajul? 

Concubinajul este un tip de relație în care doi oameni care se iubesc împărtășesc o viață, dar nu au semnat încă actele de căsătorie. Este o alegere personală de a trăi împreună, de a împărți bucuriile și provocările vieții fără formalități legale. Acest tip de relație poate fi o experiență minunată, dar și una cu responsabilități specifice, pe care este foarte important să le cunoști.  

Avocatul în drept civil Maria-Mădălina Ionescu spune că, deși în România concubinajul nu are aceeași recunoaștere legală precum căsătoria, nu înseamnă că nu există drepturi și obligații asociate cu el: „Concubinajul nu este reglementat de legislația din România, cu toate acestea(,) uneori, primește din partea legiuitorului relevanță juridică. Acest lucru nu înseamnă că o relație de concubinaj este interzisă, ci doar că partenerii nu se bucură de anumite drepturi și obligații ca în cazul cuplurilor căsătorite sau logodite.

Astfel, Codul Civil, printre altele, prevede faptul că „soții trebuie să ia deciziile de comun acord în tot ceea ce privește căsătoria” (art. 308) și că „soţii îşi datorează reciproc respect, fidelitate şi sprijin moral” (art. 309). Aceste obligații nu incumbă însă concubinilor, cei doi nu au drepturi și obligații reciproce, nu trebuie să dea socoteală de gestiunea financiară proprie, iar bunurile aparțin fiecăruia după cum le-a achiziționat fiecare, dovada proprietății făcându-se cu contracte de vânzare-cumpărare, chitanțe, facturi etc.”.

Obligațiile în concubinaj

În concubinaj, dacă locuiți împreună, amândoi aveți responsabilitatea de a contribui la cheltuielile gospodăriei, care pot include chirie, facturi și cumpărături. Pentru a menține armonia financiară și pentru a evita neînțelegerile, comunicarea deschisă este cheia în stabilirea modului în care gestionați aceste resurse financiare.

De asemenea, dacă aveți copii, este imperativ să vă asumați responsabilitățile părintești și să faceți tot posibilul pentru a vă asigura că cei mici dispun de toate resursele necesare pentru a crește sănătoși și fericiți. Sunt incluse aici contribuția financiară la bunăstarea copiilor și luarea deciziilor importante în comun, mai ales atunci când sunt aduse în discuție educația și sănătatea.

Drepturile în concubinaj 

În concubinajul din România, indiferent de statutul marital, aveți dreptul la intimitate și la o viață privată fără interferențe nejustificate. Acest lucru înseamnă că nimeni nu trebuie să vă deranjeze fără permisiunea voastră.

Drepturile și responsabilitățile părinților în concubinaj

De asemenea, dacă aveți copii, amândoi dețineți drepturi și responsabilități față de aceștia, după cum urmează:

„În ceea ce privește exercitarea autorității părintești, se pot distinge mai multe ipoteze (art. 505), respectiv: Dacă copilul nu a fost recunoscut de către tatăl său: autoritatea părintească se exercită doar de către mamă, întrucât copilul are filiația stabilită doar față de mamă; dacă se va face ulterior o cerere de stabilire a filiației și față de tată, instanța de tutelă va hotărî cu acel prilej și asupra autorității părintești; Dacă copilul are filiația stabilită față de ambii părinți, iar aceștia conviețuiesc: autoritatea părintească se exercită în comun și în mod egal de către părinți; Dacă copilul a fost recunoscut de către tatăl său, dar părinții nu conviețuiesc: modul de exercitare a autorității părintești se stabilește de către instanța de tutelă, în același mod ca pentru părinții care divorțează.”, subliniază avocatul Maria-Mădălina Ionescu. 

Bunurile comune în concubinaj

Când vine vorba de bunurile dobândite în timpul unei relații de concubinaj, regulile pot părea adesea complexe și pot varia de la o jurisdicție la alta. În multe cazuri, principiul de bază este că bunurile achiziționate individual de către unul dintre parteneri în timpul relației rămân în proprietatea sa.

Cu toate acestea, atunci când vine vorba de bunurile achiziționate în comun, situația poate deveni mai complicată.

„Atunci când ambii concubini au participat la dobândirea unui anumit bun putem vorbi despre bunuri comune, situație în care pot solicita partajul, care poate fi efectuat oricând (art. 669) și în urma căruia fiecare devine proprietar exclusiv pe cota parte care îi revine din bun, dacă este ușor partajabil sau primește o sumă de bani ca echivalent.

În ceea ce privește alte contribuții sau investiții ale unuia dintre parteneri la bunurile celuilalt (ex. plata unor rate la bancă, zugrăvirea apartamentului, reviziile la mașină etc.), acestea ar putea fi recuperate de cel care a făcut investițiile dacă nu au fost făcute cu titlu de donație (n.n. intenția de a dona este prezumată, până la proba contrară). Dacă nu este acesta cazul, atunci concubinul are la dispoziție un drept de creanță pentru recuperarea acelor cheltuieli, dar care se prescrie în termen de trei ani de la efectuarea fiecăreia dintre acestea. În legislația noastră, concubinii nu sunt moștenitori legali și se pot moșteni unul pe celălalt doar dacă există testament.

Concubinajul pune probleme și în ceea ce privește bunurile lăsate moștenire prin testament, fiindcă de multe ori instanțele de judecată pot decide că prevalează drepturile partenerilor legali. Complicat, nu?

Cu toate acestea, în anumite cazuri, nici prin testament, legea nu îi permite celui care îl lasă să dispună de bunurile sale după cum dorește, Codul Civil instituind ceea ce se numește rezervă succesorală pentru anumite categorii de moștenitori cum sunt: soţul supravieţuitor, descendenţii şi ascendenţii privilegiaţi ai defunctului (art. 1.087). Totodată, Curtea Constituțională a României, prin Decizia nr. 389/2021, a apreciat că dreptul la pensie de urmaș al soțului supraviețuitor, prevăzut de lege pentru „soț”, nu ar trebui să existe și pentru concubinul supraviețuitor. Așadar, în acest context, concubinul supraviețuitor nu beneficiază de pensie de urmaș”, îți explică avocatul Maria-Mădălina Ionescu. 

Concubinul poate fi reprezentant legal în situații medicale?

Un ultim aspect despre care trebuie să vorbim este cel legat de chestiunile medicale. Aici, pot exista confuzii cu privire la cine poate îndeplini rolul de reprezentant legal și în ce circumstanțe. În acest context, avocatul Maria-Mădălina Ionescu îți oferă o perspectivă clară asupra definiției „reprezentantului legal" în domeniul medical și asupra posibilității ca un concubin să aibă această calitate: 

„În ceea ce privește situațiile medicale în care este necesar acordul reprezentantului legal, menționez faptul că potrivit art. 1 lit. f) din Legea nr. 46/2003 „prin reprezentant legal se înţelege soţul/soţia, copiii, părinţii sau celelalte rude până la gradul al IV-lea ale pacientului, tutorele, precum şi orice persoană cu vârsta de minimum 18 ani împliniţi pe care pacientul o desemnează în acest scop prin declaraţie încheiată în formă autentică, care se înregistrează în Registrul naţional notarial de evidenţă a procurilor şi revocărilor acestora şi care va cuprinde drepturile prevăzute de lege ce pot fi exercitate de reprezentant”. Astfel, concubinul poate avea calitatea de „reprezentant legal” în acest caz, însă este necesară o declarație încheiată în formă autentică. ”

Prin urmare, dacă nu mergi la notar ca să stabilești că concubinul/a e reprezentantul tău, e posibil să ai parte de o surpriză!

Alte aspecte importante de luat în considerare

Este important de subliniat că, în concubinaj, nu aveți aceleași drepturi și beneficii legale ca într-o căsătorie. Protecția legală și drepturile de moștenire pot fi limitate în caz de nevoie. Prin urmare, este esențial să aveți discuții deschise despre viitor și să luați în considerare încheierea unor acorduri legale sau contracte pentru a vă proteja pe amândoi în caz de necesitate.

Dar nu uita că există și cazuri în care noțiunea de „concubinaj/concubin” primește din partea legiuitorului relevanță juridică. Avocatul Maria-Mădălina Ionescu îți dă câteva exemple: „Potrivit art. 177 Cod penal, membri de familie sunt și persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc; Potrivit art. 117 Cod procedură penală, au dreptul de a refuza să dea declaraţii în calitate de martor inclusiv concubinii și copiii lor, în cazul în care conviețuiesc; Dispozițiile privind incompatibilitatea judecătorilor referitoare la soți sunt aplicabile și concubinilor, conform art. 42 Cod procedură civilă; Potrivit art. 315 Cod procedură civilă, printre persoanele care nu pot fi ascultate ca martori este menționat și concubinul.”

Cu cuvinte mai simple? Dacă ești concubin, nu poți fi forțat să depui mărturie contra partenerului, dar nici nu poți activa ca judecător. Destul de logic, spunem noi!

În concluzie, concubinajul în România este o formă de relație care poate fi minunată, dar care vine cu propriile sale responsabilități. Pentru a menține o relație sănătoasă și armonioasă, este esențial să aveți respect reciproc și să comunicați deschis. Discutați despre așteptările, dorințele și planurile voastre de viitor pentru a evita neînțelegerile și a rezolva eventualele conflicte care pot apărea pe parcurs. Comunicarea și respectul sunt fundamentale în orice relație de succes, inclusiv într-un concubinaj.