Beneficiile skin-to-skin pentru mamă şi nou-născut

Joi, 14.04.2016
de Eugenia Dinescu

Îngrijirea piele pe piele (skin-to-skin) imediat după naştere, denumită „Ora magică” (în engleză - „the Golden Hour”), este un interval benefic pentru realizarea ataşamentului între mamă şi bebeluş.


De ce promovăm „Ora Magică – contactul skin to skin” în Maternitatea Medicover:

•    Nou-născutul se adaptează mai uşor la viaţa din afara uterului
•    Mama este mai liniştită, mai puţin stresată
•    Alăptarea se instalează mai repede şi este de mai lungă durată
•    Reducerea icterului fiziologic prin eliminarea bilirubinei
•    Îmbunătăţeşte relaţia de comunicare mamă/copil/tată 

Contactul skin-to-skin favorizează adaptarea nou-născutului la viaţa din afara uterului mamei – în 9 etape succesive - făcând această trecere mult mai blândă: armonizează ritmul cardiac şi respirator, reglează temperatura corpului bebeluşului, menţine legătura afectivă dintre mamă şi copil, iniţiază primul supt şi ajută bebeluşul să adoarmă. Prima etapă este ţipătul de naştere; a doua este de relaxare, urmată apoi de etapa de trezire. O etapă importantă este aceea de activitate, de căţărare către sân şi de supt.

În această oră magică, beneficiile îngrijirii skin-to-skin sunt maxime: nivelul crescut al oxitocinei – facilitează eliberarea de endorfine – hormoni naturali ai stării de fericire - şi în organismul mamei, şi în cel al copilului. Dacă mama şi copilul sunt separaţi, se pierde legătura energetică odată cu despărţirea fizică, nivelul de oxigen al copilului scade, scade şi glicemia lui, nivelul natural al oxitocinei va scădea, cu consecinţe negative asupra alăptării şi asupra conexiunii dintre cei doi.

Legătura care se formează între mamă şi copil în această oră magică influenţează relaţia dintre mamă şi copil şi determină sănătatea fizică şi emoţională a copilului pentru toată viaţa.
Datorită păstrării de rezerve energetice, prin adaptarea blândă pe care bebe o face la pieptul mamei, scăderea în greutate a nou-născutului este fiziologică.
Prezenţa de vernix caseosa pe tegumentul copilului, cu rol protector în viaţă intrauterină, devine un factor activ în termoreglare, dar şi un factor de apărare cu acţiune bactericidă şi antihemolitică.

Stimularea senzorială

Simţul tactil – se activează cu mult timp înainte de naştere. Receptorii tactili sunt situaţi mai ales pe mâinile şi pe buzele nou-născutului, ceea ce explică plăcerea cu care fătul îşi suge degetele încă din viaţa intrauterină. Ştergerea tegumentelor imediat după naştere reprezintă un stimulent pentru respiraţia nou-născutului, prin creşterea nivelului de oxigen inspirat, creşterea temperaturii corpului prin contactul cu tegumentul mamei, creşterea nivelului de glicemie prin primul supt. Atingerea bebeluşului de către mamă înseamnă stimulare, ceea ce îmbunătăţeşte starea lui fizică şi psihică.

Auzul – se dezvoltă începând din perioada intrauterină. Nou-născutul are „memorie” auditivă, recunoaşte respiraţia mamei, ritmul bătăilor cardiace, zgomotele intestinale şi vocea caldă a mamei care emană iubire.  

Mirosul – memoria prenatală activată de mirosul lichidului amniotic de pe corpul bebeluşului, asemănător cu mirosul pe care-l emană glandele (Montgomery) de pe areola sânului mamei, stimulează copilul, făcându-l să se târască interesat către sân (miros transferat acum pe pielea mamei).

Mişcarea – copilul se naşte cu capacitatea de a se căţăra spre sân (caută sânul cu guriţa, îşi suge degetele, întoarce capul, mişcă mânuţele, dă din picioruşe. Înfăşat, bebeluşului i se restricţionează activitatea motrică. Lăsat liber pe pieptul mamei, apăsarea picioruşelor pe abdomenul mamei ajută la dezlipirea şi eliminarea placentei.

Gustul – stimularea mamelonului face să crească nivelul hormonului lactaţiei (prolactina) şi pe cel al oxitocinei – hormonul antistres, care creşte activitatea vilozităţilor intestinale şi iniţiază prima digestie. Pe măsură ce bebe suge la sân, creşte capacitatea suprafeţei de absorbţie a substanţelor nutritive din lapte şi asimilarea lor. În intestinele copilului apar contracţii şi reuşeşte să elimine meconium (primul scaun).

Prima etapă începe cu prima respiraţie - ţipăt distinctiv care apare imediat după naştere, ca urmare a destinderii alveolelor pulmonare ale copilului şi captarea de oxigen din aerul atmosferic.

A două etapă este etapa de relaxare. Nou-născutul nu prezintă mişcări ale gurii şi mâinile sunt relaxate. Această etapă începe atunci când ţipătul de naştere s-a oprit. Copilul este conectat piele pe piele cu mama şi este acoperit cu un prosop cald uscat sau cu o pătură. Pielea bebeluşului se colonizează astfel cu germenii prietenoşi de pe tegumentul mamei, ceea ce va facilita digestia primului lapte: colostrum.

A treia etapă este etapa de trezire. În această etapă, nou-născutul prezintă mişcări mici de deplasare: poate prezenta mişcări ale capului, deschide ochii şi gura, scoate limba, atinge mamelonul mamei. Această etapă începe, de obicei, la aproximativ trei minute după naştere.  

A patra etapă este etapa de activitate. În această etapă, nou-născutul începe să aibă activitate crescută: deschide larg gura şi are mişcări mai evidente. Această etapă începe la aproximativ opt minute după naştere.

A cincea etapă este odihna. În orice moment, copilul se poate odihni. Copilul poate avea perioade de odihnă între perioadele de activitate pe parcursul primei ore după naştere.

A şasea etapă este etapa de căţărare (crawling). Copilul se apropie de sân în timpul acestei etape, cu perioade de acţiune: mişcă mânuţele, deschide guriţa, atinge sânul cu mânuţele şi mamelonul cu limba. Această etapă începe la aproximativ 35 de minute după naştere.

A şaptea etapă este de familiarizare. În această etapă, nou-născutul devine familiarizat cu mama care-l stimulează, îl mângâie şi-l dezmiardă. Această etapă începe, de obicei, în jurul valorii de 45 de minute după naştere şi ar putea dura 20 de minute sau mai mult.

A opta etapă este de supt. În această etapă, nou-născutul găseşte mamelonul, îl prinde în guriţă şi suge. Această experienţă timpurie de învăţare pentru a alăpta se bazează pe reflexul copilului de supt, cel mai bine manifestat în prima oră după naştere. În cazul în care mama a avut analgezie/anestezie în timpul travaliului, „Ora magică” poate dura mai mult – până la două ore, respectând aceleaşi etape.

Etapă finală este cea de somn. Copilul şi, uneori, mama pot cădea într-un somn odihnitor.                

La Maternitatea Medicover, fiecare viitoare mămică reprezintă o prioritate absolută şi beneficiază de cel mai înalt nivel de îngrijire.
Maternitatea Medicover pune la dispoziţia fiecărei mămici o echipă dedicată şi un plan de naştere personalizat pentru siguranţa şi confortul tău.
Primul contact al nou-născutului cu mămica are loc în primele secunde după naştere, iar toate mămicile beneficiază de contact skin-to-skin indiferent de tipul naşterii. Maternitatea Medicover promovează conceptul de „rooming in”, prin care mămicile împart camera cu bebeluşul lor.

Descoperă noile pachete de naştere Medicover: Sunshine, BlueSky şi Rainbow aici.

de Angela Dinu – Moaşă, Coordonator Maternitatea Medicover

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

5 (1)

Ti-a placut articolul? Urmareste DivaHair pe Facebook sau pe mail!

Cauta un furnizor in zona ta

Ai nevoide de un SFAT?

Adauga o intrebare la care vrei sa primesti raspuns. Comunitatea DivaHair te ajuta.

întreabă

LIKE si intra in universul divelor!

Ghidul de frumusete DIVA2016