Dorul de natura: o chestie feminina?

    Mi-e dor de natura. Simt ca ceva absolut vital imi lipseste. Verdele viu, mirosul de crud, fanul cosit, toate imi atata mintea si imi trezesc dorintele. As vrea sa ma plimb pe o campie plina de flori si sa imi impodobesc parul cu fel si fel de culori. As vrea sa simt ca port in trup un sange verde si ca lumea respira cu plamanii mei. As vrea sa fie cald si sa se faca primavara acum. Simt ca ma inec exact ca tiganul la mal! Pur si simplu nu mai suport iarna, oboseala ei, traficul gri, zilele trase la sorti de un ghinionist plisctisit, prezentul cu gust de ieri! Imi vine brusc sa ma trezesc din letargia care domina tabloul si sa ma astern pe drumul catre mare, sa stept acolo, trei luni, incalzirea apei, visand la sirene si la alge care te inghit dintr-o plutire. Si imi imaginez cum stau lungita pe plaja goala si cum zilele trec si caldura aduce oameni pana umplem cu piciorul omenesc pamantul nisipos al tarmului. Si ne scaldam in mare ca intr-o imensa cana fara fund umpluta de iubire pura. Simtim cum trupul se face apa si sare, cum sarea si apa ne fac sa nu mai fim separati intre noi. Si oamenii brusc se iubesc, isi zambesc si se privesc strict in ochi mai mult de 3 secunde. Nu mai cred in rusine, in conveniente sociale sau in invieri. Cu o religie a iubirii de prezent si de semeni ne pierdem cu totii in marea verde ca un ibric umplut ochi cu ceai de menta.

   In tot acest tertip de aducere in minte a unei lumi in care urc de multe ori m-am gandit brusc la parul meu. El ma face sa simt vara. Libertatea mea se masoara in atitudinea pe care o am fata de el. Renunt sa mai fiu o mamica foarte grijulie care isi face cuminte mastile de seara pentru parul fragil, care isi taie intristata varfurile mult prea reped deteriorate de vant, care isi poarta cu grija caciulita de lana ce ii roade urechile. Vara parul meu e una cu natura. Imi vine brusc sa imi fac pletele verzi ca sa ma uit mai des in oglinda si sa imi amintesc cat de mult iubesc aceasta culoare. Mi-e dor rau de vara...

   Acum e seara si s-a facut aproape intuneric. Lumea scrie pe bloguri despre reusitele zilei, despre o bad hair day care a fost trucata perfect, despre cum se apropie ziua indragostitilor si despre ce si-ar dori fiecare. Toata lumea are azi o zi buna si nu conteaza ce anotimp este daca deadline-ul ar fost respectat, seful multumit si Fiscul platit. Este o zi lucratoare si e rusinos sa te gandesti la vacante costumate in verde si in fel si fel de imagini spontane in care recreezi realitatea. Dar pentru mine azi e sete de naura si trebuie neaparat sa o sting cu ceva verde. Are cineva idee? Shopping?