Dorul de natura: o chestie feminina?

De
Alina Croitoru
Joi, 02.10.2008
In tot acest tertip de aducere in minte a unei lumi in care urc de multe ori m-am gandit brusc la parul meu. El ma face sa simt vara. Libertatea mea se masoara in atitudinea pe care o am fata de el. Renunt sa mai fiu o mamica foarte grijulie care isi face cuminte mastile de seara pentru parul fragil, care isi taie intristata varfurile mult prea reped deteriorate de vant, care isi poarta cu grija caciulita de lana ce ii roade urechile. Vara parul meu e una cu natura. Imi vine brusc sa imi fac pletele verzi ca sa ma uit mai des in oglinda si sa imi amintesc cat de mult iubesc aceasta culoare. Mi-e dor rau de vara...
Acum e seara si s-a facut aproape intuneric. Lumea scrie pe bloguri despre reusitele zilei, despre o bad hair day care a fost trucata perfect, despre cum se apropie ziua indragostitilor si despre ce si-ar dori fiecare. Toata lumea are azi o zi buna si nu conteaza ce anotimp este daca deadline-ul ar fost respectat, seful multumit si Fiscul platit. Este o zi lucratoare si e rusinos sa te gandesti la vacante costumate in verde si in fel si fel de imagini spontane in care recreezi realitatea. Dar pentru mine azi e sete de naura si trebuie neaparat sa o sting cu ceva verde. Are cineva idee? Shopping?