Nunta anului

      Toamna e vremea nuntilor. Ca orice domnisoara cu ganduri de viitor, m-am dus si eu la un asa eveniment festiv ca sa vad cu ce se mai mananca nuntile in zilele noastre. Ce rochii se mai poarta, ce coafuri rup gura targului, ce a mai aparut in materie de make-up, ce stilisti sunt in vog si tot asa.

      Pentru ca nu am putut ajunge la solemna ceremonie de la biserica, am facut tot posibilul sa fiu printre primii la petrecere. Nu comentez aparitia miresei, care imi este, de altfel, buna prietena, cu mult stil. Loc dragut, meniu de bun gust, invitati care mai de care!

      Pentru ca am ajuns devreme, am avut timpul necesar sa imi pun la treaba ochiul critic. Pe domni nu i-am luat in considerare, variatiunile pe negru fiind prea putin interesante pentru setea mea de observatie. In schimb, toaletele si look-urile stimatelor dame care ii insoteau au fost destul de solicitante. De mult nu am mai vazut atata balci intr-un loc! In primul rand culorile. Poate simpaticele doamne si domnisoare prezente s-au pus la punct cu ultimele tendinte ale toamnei 2007, dar combinatia dintre ce se poarta (toalete gri, de exemplu) si gustul personal nu a fost prea reusita in majoritatea cazurilor. Am vazut rochii foaaarte dragute, dar prost combinate cu sandale fara toc sau balerini de bazar. Nu mai zic de doamnele intre doua varste care au tinut mortis sa iasa in relief, purtand genul de costum deux-pieces, dar prea office pentru gustul meu si mai ales pentru loc si eveniment. Celebrele rochii lungi, incarcate de paiete si cu bretele subtiri erau un plus nefericit pentru anii unor doamne, si ele trecute de prima tinerete. Nu as vrea sa dau detalii despre carnurile care se revarsau subtil peste bretelutele timide si nici despre formele opulente pe care le banuiam stresate de deseurile prea stramte. Nici fetele dragute, de scoala, nu mi-au furat inima! Daca la 15 ani iti sta bine naturala si vesela, la aceasta nunta am vazut doar fete triste, atitudini grave si rochii negre, care mascau formele plapande, umflate in zadar cu buretei. O tempora, o mores!…

      Nu mai zic de coafuri! Up-do-ul a fost la putere! Parca toata lumea s-ar fi oprit la acelasi stilist pe care il banuiesc ca lucreaza la norma! Fac pariu ca omul are “calupuri” de cate 3-4 femei pe care le “impodobeste” pe ora. Lipsa de atentie la detalii, tonele de fixativ varsate alandala in pletele clientelor probabil fara pretentii si accesoriile kitsch mi-au lasat impresia unei totale lipse de simt estetic si profesional.

      N-as vrea sa sfarsesc raportul cu privire la nunta anului, prima si probabil si singura la care am binevoit sa ma duc, fara sa spun cum m-am incadrat in peisaj. Nu imi laud simtul modei sau stilul personal, zic doar ca am facut nota discordanta cu multimea. O rochie simpla, sandale finute si o geanta plic, la un bob scurt si un machiaj natural. M-am simtit total pe dinafara si m-am gandit ca a te incadra intr-un grup nu este deloc simplu. De data aceasta nici nu mi-a parut rau! Am plecat de acolo bine-dispusa, zambind tot drumul si gandindu-ma ca viata nu face decat sa ne poarte din spectacol in spectacol. De cele mai multe ori de la drama la circ!