Ne-am cunoscut la o petrecere organizata de prietena mea, Bety. Era un tip slabut, inalt, blond cu ochii albastri. Nu mi-a atras atentia aspectul sau cat faptul ca isi atintise privirea asupra mea din prima secunda in care ma observase. Erau destul de multi invitati acolo, mai ales ca Bety alesese sa isi serbeze aniversarea la vila parintilor, unde avea la dispozitie o curte interioara pe care o decorase chiar ea. Asadar, de ce tocmai eu ii atrasesem atentia blondului? Desigur ca el a fost cel care m-a abordat. Mi-a spus ca il cheama David si ca este designer de interior. De aici am inceput sa vorbim despre diverse, incepand cu trendurile in materie de perdele si terminand cu istoria Drumului Matasii. Era un tip inteligent, trebuie sa recunosc, iar vocea lui calda compensa usoara raceala din ochii albastri cu irizatii gri ca otelul de Damasc. La finalul petrecerii, am facut schimb de numere de telefon si a ramas sa iesim la o cafea intr-una dintre zilele urmatoare.
Trecuse mai bine de o saptamana si eu fusesem prinsa cu niste proiecte urgente pe care le aveam de finalizat la serviciu. Sincera sa fiu, aproape ca uitasem de simpaticul blond. Asta pana in momentul in care telefonul mi-a sunat in timp ce eram la o sedinta. In prima fractiune de secunda nu mi-am putut aminti cine este David si de ce m-ar suna la ora 10 dimineata, apoi memoria mea si-a facut treaba, insa, date fiind circumstantele, m-am vazut nevoita sa resping apelul. O ora mai tarziu, dupa ce imi terminasem toata treaba, l-am sunat eu si mi-am cerut scuze, explicandu-i motivul pentru care nu am putut vorbi. David voia ma intrebe daca am planuri la pranz, se gandea ca poate ne vedem putin, daca am timp. Cum in ziua respectiva am fost ocupata pana peste cap, am refuzat politicos invitatia si a ramas sa ne intalnim a doua zi, la pranz, desigur. Nu eram foarte incantata de ideea de a avea o intalnire in mijlocul zilei, suna mai degraba a business meeting, insa m-am gandit ca macar asa nu ar fi existat nicio obligatie romantica, in cazul in care lucrurile nu ar fi mers prea bine. Prin obligatie romantica ma refer, de exemplu, la clasicul sarut de despartire cand m-ar fi condus seara acasa.
Marti, ora 12:15 pm: ne-am intalnit in restaurantul de peste drum de cladirea de birouri in care eu lucram si, acompaniati de o salata a casei, o supa si doua sucuri, am vorbit cate-n luna si in stele. Mi-am dat seama ca nu ma inselasem prima oara, atunci cand ne-am cunoscut la petrecerea lui Bety. David era un tip inteligent, care stia sa se faca placut si avea un farmec aparte. Chiar se infiripa ceva acolo!
Lunile au trecut, iar relatia mea cu David mergea din ce in ce mai bine. Ne petreceam mult timp impreuna, la mine acasa, avand in vedere faptul ca el statea intr-un apartament mic, undeva la capatul orasului. Era boem, intr-adevar, insa eu am fost mereu genul de uptown girl, asa ca preferam casa mea, aflata intr-un cartier central. Cum in weekend urma sa fie ziua mea, i-am spus ca mi-as dori sa o petrecem impreuna la o cabana, undeva la munte, departe de rudele si de prietenii care desigur ca imi erau dragi, insa tineau mortis sa imi aminteasca faptul ca am schimbat prefixul (urma sa fac 30 de ani), lucru care ma facea sa ma simt pusa sub lupa si studiata ca un artefact ale carui vremuri au apus.
Asadar, i-am spus lui David ca ma voi ocupa chiar eu de rezervare, pentru ca stiam o cabana unde am fi avut parte de liniste si de intimitate. Blondul a insistat insa sa ramanem acasa, promitandu-mi ca nu-mi va organiza vreo petrecere-surpriza cu oamenii pe care nu imi doream sa-i vad de ziua mea. In schimb, mi-a zis ca are un plan secret, care ma va face sa ma simt speciala. Desigur ca am avut o mica discutie in contradictoriu, dar, in cele din urma, am cedat. M-am gandit ca pana la urma nu conta unde petreceam ziua mea, cata vreme eram impreuna si ne simteam minunat. In plus, daca inchideam telefoanele si incuiam usa, puteam scapa de orice musafiri nepoftiti.
Sambata, ora 09:00 am, ziua mea de nastere: m-am trezit din cauza luminii puternice a soarelui care patrundea prin fereastra ale carei draperii fusesera trase. David nu era in pat langa mine, asa ca m-am gandit ca probabil s-a trezit pentru a-mi pregati vreun mic dejun special. Cum nu aveam rabdare sa il astept, mi-am pus halatul si am dat fuga la parter, unde era bucataria, sa vad ce bunatati imi pregatea. David al meu, nicaieri. L-am strigat si de-abia atunci a dat semne ca e in casa. A venit repede din hol, era cu halatul de baie pe el si mi-a spus ca mi-a pregatit o surpriza cat eu dormeam. Apoi, m-a legat la ochi cu o esarfa si mi-a zis sa am incredere in el, asigurandu-ma ca voi avea parte de o aniversare de neuitat. Cum sa nu am incredere in iubitul meu? Deci, m-am lasat legata la ochi si condusa.
Nu stiam unde ma ducea, insa in curand am simtit un iz de abur cald si o aroma de capsune. Pentru ca eram desculta, mi-am dat seama ca am ajuns in baie, singura incapere in afara de bucatarie unde aveam gresie pe jos. David nu a vrut sa ma lase sa-mi dau jos legatura de la ochi, a insistat sa ma las pe mainile lui. Cum o surpriza romantica nu puteam refuza, l-am lasat sa-si duca planul la indeplinire. Usor, mi-a dat halatul jos si a inceput sa ma sarute pe gat. Apoi, mi-a dat jos de pe umeri bretelele camasii de noapte, mangaindu-mi bratele si continuand sa isi coboare mainile pe trupul meu, cu atingeri usoare. Dupa aceea, mi-a desfacut legatura de la ochi, soptindu-mi la ureche: "Surpriza!". Am deschis ochii si, intr-adevar, am avut parte de o surpriza, insa nu cea la care m-as fi asteptat. Cada plina cu spuma era acolo, la fel si sampania la gheata, insa in loc de doua pahare erau patru, iar cada nu era tocmai goala. In ea ne asteptau un barbat si o femeie! M-am intors catre David cu o privire care probabil trada dezgustul, moment in care am observat cum atitudinea lui relaxata s-a transformat intr-o crispare care trada, in acelasi timp, vina si uimirea. Nu m-am putut abtine si am ridicat tonul intreband ce cautau cei doi in cada si de ce a facut asa ceva intr-o zi atat de speciala pentru mine. David mi-a spus ca a vrut de ceva vreme sa vada cum este sa fii swinger si s-a gandit ca acum era momentul, avand in vedere faptul ca niciun cadou nu era mai potrivit (din punctul lui de vedere!) decat o partida de sex fierbinte cu un alt cuplu. Desigur ca am izbucnit in lacrimi si am iesit din baie trantind usa, insa nu inainte de a le spune sa se faca nevazuti din casa mea si sa isi gaseasca o camera de hotel unde sa petreaca in trei, pentru ca in patru cu siguranta nu aveau nicio sansa. Cel putin nu cu mine. Dupa aceea, m-am imbracat, mi-am pus cateva haine intr-o geanta si am plecat din oras. Mi-am petrecut ziua departe de lume, asa cum mi-am dorit, la o pensiune unde am gasit o camera libera, cu vedere spre un lac.
Duminica seara, cand m-am intors acasa, am vazut ca David intelesese mesajul si isi stransese lucrurile, luandu-le cu el cand a plecat. Imi lasase doar un bilet: "Am crezut ca esti o femeie speciala, chiar speram ca vom avea un viitor impreuna si ca ma accepti asa cum sunt. Eu sunt artist si artistii experimenteaza mereu, insa daca tu vrei ca la 30 de ani sa fii o incuiata, atunci iti doresc La Multi Ani tot asa! David". In acel moment, am inteles ca aniversarea mea a fost cu surprize, insa nu cele de care avusesem parte in ziua cu pricina. Surpriza era ca mi-am dat seama de faptul ca unii barbati sunt ca mostrele de vopsea de par: niciodata nu iti va iesi culoarea din catalog, pentru ca tu nu ai un par din plastic sau, in acest caz, este posibil sa fii ranita de barbatul de langa tine, pentru ca ai un suflet, nu esti o papusa goala. Eh, sa mai spuna David ca nu sunt artista!
Urmareste-ne pe Google News
