Mă iubește sau nu mă iubește? - asta este întrebarea. Dar cum mi-aș putea da eu seama, până la urmă, că el mă iubește dacă nu mi-o spune? Prin gesturi mărețe, prin atingeri tandre sau prin acte de respect? Ei bine, limbajele iubirii sunt, într-adevăr, extrem de complicate, însă cu puțin ajutor din partea unui specialist în artele iubirii le vom putea descifra mai ușor.
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Divahair, psiholog clinician şi terapeut acreditat în metoda ESPERE Daniela Dumitrescu ne vorbește despre misterioasele limbaje ale iubirii, despre felul în care se manifestă dragostea adevărată într-o relație, dar și despre numeroasele înțelesuri pe care le-ar putea ascunde cele mai simple gesturi făcute de partenerii noștri/partenerele noastre. Te invităm să descoperi, în rândurile de mai jos, tainele unei relații fericite și de durată!
Divahair.ro: Cum se definește iubirea?
Daniela Dumitrescu: Ca orice concept foarte complex, și iubirea suportă foarte multe definiții, dar niciuna nu este suficientă. Orice definiție, până la urmă, te limitează. Din punct de vedere psihologic, iubirea este o emoție stabilă, un sentiment. Ea înglobează istoria ta personală, modelele de iubire cu care vii, dar și bagajul cultural în care trăim și suntem educați.
Iubirea se simte în gesturile mărunte? Cele făcute din respect?
Iubirea are mai multe componente, iar respectul este una dintre ele. Fiecare dintre noi își definește iubirea în termeni personali. Există cinci limbaje esențiale ale iubirii și fiecare dintre noi avem unul dominant și alte patru mai puțin dominante după care ne ghidăm. Cele cinci limbaje sunt: timpul petrecut împreună, cadourile, serviciile, cuvintele de încurajare și atingerile.
Te poți simți iubită chiar și atunci când celălalt îți face anumite servicii, cum ar fi să-ți aducă un pahar cu apă. Asta nu înseamnă că nu sunt plăcute cadourile, timpul petrecut împreună sau celelalte limbaje. Dar anumite persoane se simt iubite atunci când partenerii fac ceva pentru ele.
Fiecare limbaj se manifestă diferit pentru fiecare persoană în parte. Recomandarea mea este să discutați cu partenerii de la început si să îi întrebați care este limbajul iubirii lor. Mai mult, trebuie să îi întrebați și cum văd ei acel limbaj manifestat.
Dincolo de faptul că identificăm limbajul de iubire, este bine să identificăm comportamental ce înseamnă pentru persoana respectivă manifestarea acelui limbaj. În acest caz, o întrebare foarte bună pe care i-o putea adresa partenerului este: "Când te-ai simțit tu cel mai iubit?". Și este bine să te întrebi și pe tine același lucru pentru a putea identifica limbajul iubirii tale.
Noi, oamenii, ne spunem "te iubesc" foarte des, doar că nu o facem verbal, ci prin comportamente, gesturi, fapte. De multe ori, nu reușim să decodificăm și să ne dăm seama de acest lucru.
Dovezile de iubire vin de la sine?
Acesta este doar un mit. Până la urmă, iubirea, sentimentul de iubire pe care îl am, dacă nu îl transform în comportamente, înseamnă că este doar la mine. Eu mă bucur de această iubire pentru că este a mea, o simt, o trăiesc, dar nu ajunge asta.
Există o diferență între relație și iubire ca sentiment, deși foarte multă lume le confundă. Ca să pot fi într-o relație sănătoasă este nevoie de două mari lucruri: capacitatea de iubire și capacitatea de a relaționa.
Capacitatea de iubire este diferită la fiecare persoană în parte. De asemena, capacitatea mea de iubire depinde de nivelul meu de dezvoltare, de nivelul meu de evoluție. Altfel iubim la 15 ani, la 30, la 40 și așa mai departe. Capacitatea mea de iubire crește calitativ cu timpul și se manifestă mult mai complex.
Capacitatea de a relaționa este capacitatea de a pune acea iubire a mea într-o relație. Iubirea se împlinește în conectare cu celălalt. Nu ajunge doar să iubim. Trebuie să învățăm să ne manifestăm sănătos iubirea, să învățăm să punem iubirea în comportamentele noastre față de celălalt. Nu am de unde să știu că o persoană mă iubește dacă nu văd manifestări, comportamente, limbaje ale iubirii către mine.
Există parteneri care nu au inteligența emoțională de a-și manifesta iubirea față de celălalt?
Da, tocmai spuneam că relația se bazează pe cele două abilități, cea de a iubi și cea de a manifesta. Capacitatea de a manifesta iubirea ne-o luăm, cumva, și din educație. Aici trebuie să luăm în calcul și felul în care și-au manifestat părinții noștri iubirea față de noi. Iubirea parentală și felul în care am fost iubiți contribuie la maniera noastră de a-i iubi pe alții.
Dacă, de exemplu, părintele meu m-a ținut în fiecare seară în brațe și mi-a citit o poveste, pentru mine, acest obicei se transformă într-un limbaj al iubirii - atenția și timpul petrecut împreună. De asemenea, dacă am văzut felul în care se manifestă iubirea între părinții mei, voi prelua și eu comportamentul lor. Asta trebuie să facă părinții, până la urmă. Exersează cu copiii lor comportamente prin care să își manifeste afecțiunea, empatia, emoția în comportamente.
Iubirea se învață?
Se învață capacitatea de a pune iubirea în comportamente. Cu cât exersez mai mult astfel de comportamente, cu atât învăț mai bine să o exprim. Deci da, se învață.
Cât de importantă este iubirea de sine pentru a întreține iubirea de cuplu?
Totul pornește din iubirea de sine. Prima relație pe care o am este cea cu mine. Noi ca ființe umane avem niște nevoi emoționale: să fiu ascultată, înțeleasă, validată, valorizată și așa mai departe. Să ne gândim la aceste nevoi ca la niște pahare. Cu cât paharele mele sunt mai goale, cu atât voi avea mai multă nevoie ca partenerul meu să mi le umple. Dacă eu, de exemplu, nu știu despre mine că sunt o femeie frumoasă și inteligentă, voi vrea ca el să îmi spună acest lucru constant, ceea ce va aduce presiune în relație.
Nu este treaba nimănui ca partener să "umple" nevoile personale ale celuilalt. Ideal ar fi ca noi să intrăm în relații cu paharele mai pline, nu cu ele goale. Nu putem aștepta ca partenerii noștri să facă munca pe care noi are trebui să o facem de fapt cu propriile persoane. Noi ar trebui să fim cei care se asigură că nevoile personale sunt îndeplinite dinainte de a intra în relație. Multe persoane intră într-o relație sperând că partenerii le vor aduce fericirea.
Ideal ar fi ca eu să fiu o femeie fericită, care întâlnește un bărbat fericit. În felul acesta, cele două fericiri se vor armoniza și vor crea un mediu fericit pentru copilul nostru. Nu trebuie să-mi pun nefericirea în brațele partenerului meu și să am așteptarea ca el să mi-o vindece.
Există un exercițiu de cuplu care să ne ajute să ne arătăm iubirea?
Înainte de toate, trebuie să facem un fel de studiu. Astfel că îl pot întreba pe partener când s-a simțit el cel mai fericit în copilărie, când s-a simțit iubit de mama lui cu adevărat. În funcție de răspunsul său, putem înțelege care este limbajul lui de iubire. În felul acesta, putem afla foarte multe alte informații, pe care, ulterior, le putem aplica în relație.
Poți urmări interviul cu psiholog Daniela Dumitrescu și în format video chiar mai jos.
Și nu uita că pe pagina de Facebook Divahair.ro găsești multe alte interviuri și informații utile în legătură cu viața de cuplu și problemele care apar pe parcursul unei povești de iubire!
Urmareste-ne pe Google News
